Linkuri accesibilitate

România va găzdui un Comandament Multinaţional de Divizie Sud-Est care va funcţiona ca un centru de comandă-control.

NATO a făcut astăzi primul pas în direcția primei sale mari restructurări de la încheierea războiului rece încoace.

Miniștrii apărării, reuniți la Bruxelles, au anunțat structura viitoarei forțe de reacție rapidă, care in formula actuală are ca efective circa 13.000 de militari, va urca pana la 30.000 de oameni, dintre care 5.000 ar fi in permanentă disponibilitate, gata să fie mobilizați in cateva zile.

Secretarul general Jens Stoltenberg a anunțat că acea brigadă permanentă de 5.000 de oameni va fi sprijinită de forțe speciale aeriene și maritime.

Șase țări aliate s-au propus pentru a forma cadrul respectivei forțe permanente. E vorba de Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia și Marea Britanie.

Ministrii au mai decis constituirea imediată pe teritoriile aliaţilor din est - România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania - a unor Unităţi pentru Integrarea Forţelor NATO, acestea fiind structuri multinaţionale de comandă şi control ale Alianţei Nord-Atlantice, care vor „asigura o prezenţă vizibilă şi continuă a NATO pe teritoriul aliaţilor estici“.

Pe lângă acest centru, România va găzdui un Comandament Multinaţional de Divizie Sud-Est, care va funcţiona ca un centru de comandă-control în situaţia dislocării de forţe pe flancul estic al NATO.

Pentru a evita acuzația că trimite trupe un Europa de Est, NATO va prezenta în această seară proiectul a ceea ce numește „centre de comandă”. E vorba de o rețea de centre militare, în contact permanent, care ar întări considerabil capacitatea de apărare a țarilor din regiune în caz de agresiune din partea Rusiei.

Miniștrii trebuie să mai decidă si structura viitoarei forțe de intervenție rapidă, precum si extinderea cartierului general al forțelor din regiune, care e situat în Szczecin in Polonia.

Cele două centre din România vor fi constituite pe parcursul anului 2015 şi vor fi puse la dispoziţia Alianţei Nord-Atlantice începând cu anul 2016. Aici vor lucra atât personal român cât şi militari din statele membre NATO.

Printre statele membre vehiculate că vor trimite militari în România se numără Marea Britanie, SUA, Canada, Bulgaria, Turcia sau Polonia.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus foarte limpede ca e vorba de o reacție a Alianței determinată direct de anexarea Crimeei de catre Rusia.

In mare, măsurile reprezintă mai puțin decat ceea ce așteptau unele țări est-europene, în primul rând Polonia si țările baltice, care ar fi dorit o prezență militară occidentala solidă in interiorul frontierelor lor.

In acelasi timp, se merge dincolo de angajamentul luat informal de NATO in 1997, de a nu staționa permanent trupe in spațiul fost comunist.

Miniștrii au mai discutat si îngrijorările din ce in ce mai pronunțate in cadrul NATO in legatura cu strategia nucleară a Rusiei si cu recentele declarații oficial la Moscova, care lasă de înțeles ca Rusia își rezervă dreptul de a coborî pragul peste care ar fi gata sa folosească armament nuclear intr-un conflict.

Săptămâna trecută, vice-premierul rus Dmitri Rogozin a afirmat că Statele Unite nu sunt capabile să se apere împotriva armelor nucleare ale Rusiei deoarece Moscova a făcut anumite progrese (nespecificate) în domeniul tehnologiei militare, ceea ce n-ar fi o veste prea îmbucurătoare pentru NATO.

Vladimir Putin a prezentat o nouă strategie militară a Rusiei în luna decembrie, identificând NATO drept cea mai mare ameninţare pentru Rusia.

XS
SM
MD
LG