Linkuri accesibilitate

Săptămâna politică la Chişinău a început cu o vizită neoficială a unui consilier al cancelarului german.

Săptămâna politică la Chişinău a început cu o vizită neoficială a unui consilier al cancelarului german, Angela Merkel. Christoph Heusgen, consilierul pentru Politică Externă şi de Securitate, a avut întrevederi la sediile celor trei partide proeuropene. Chiar dacă nu au reuşit să creeze o coaliţie după alegerile din noiembrie, cele trei partide – PLDM, PD şi PL - ar trebui să voteze guvernul Leancă, în caz contrar, şansele ca acesta să fie investit devin minime.

Vizita lui Christoph Heusgen, consilierul pentru Politică Externă şi de Securitate al cancelarului german, Angela Merkel, nu a fost nici anunţată, nici confirmată oficial. Presa de la Chişinău a scris, însă, pe surse, că emisarul german a purtat discuţii cu conducerea celor trei partide proeuropene care nu au reuşit să constituie o coaliţie după alegerile din noiembrie. Cu exactitate se ştie despre întrevederile de la sediile PLDM şi PL. Cât despre democraţi, mai mulţi membri ai acestui partid au infirmat în presă că liderul lor, Marian Lupu, s-ar fi întâlnit cu trimisul german.

Presa a comentat aceste discuţii ca pe „o a două încercare” a partenerilor occidentali de a determina formarea unei coaliţii majoritare proeuropene la Chişinău din cele trei partide, inclusiv liberal. La 22 ianuarie, alţi trei emisari ai Bruxelles-ului - lideri ai trei familii politice europene - vizitaseră Chişinăul şi propuseseră celor trei partide aflate la acea vreme în lungi şi tensionate tratative, un plan de compromis. La scurt timp, însă, Marian Lupu şi Vlad Filat au anunţat crearea unei coaliţii minoritare, fără participarea liberalilor, şi au reuşit să convoace legislativul şi să voteze, cu sprijinul grupului parlamentar al comuniştilor, mai multe decizii în legislativ.

De câteva zile, însă, Iurie Leancă, premierul desemnat de Nicolae Timofti la sugestia coaliţiei minoritare, încearcă să pună la punct un program de guvernare, în paralel cu încercarea de a găsi şi sprijinul politic necesar pentru ca acest program şi cabinetul pe care îl va propune în următoarele zece zile să treacă de votul din parlament. Comuniştii, votul cărora a făcut posibilă alegerea unui speaker democrat în parlament, au anunţat însă că nu vor vota pentru un guvern condus de liberal-democratul Iurie Leancă căruia i-au înaintat mai multe moţiuni de cenzură în timpul mandatului precedent. Pe de altă parte, liberalii nu au formulat o poziţie univocă, chiar dacă o serie de comentatori văd anumite avantaje pentru liberali, dacă vor decide să voteze pentru un guvern condus de proeuropeanul Iurie Leancă.

Unul dintre scenariile posibile acum ar fi cooptarea, totuşi, a liberalilor la guvernare, aşa cum a lăsat de înţeles zilele trecute premierul nominalizat:

„Sper să obţin votul din partea PL şi după aceia să ne gândim cum să creăm dintr-un guvern minoritar unul majoritar”, a declarat Iurie Leancă.

Printre scenariile aflate în discuţie în mediul analiştilor figurează şi atingerea unei înţelegeri individuale între premierul desemnat şi Partidul Liberal.

Între timp, Iurie Leancă a purtat o serie de discuţii, pe diferite platforme, cu reprezentanţii societăţii civile, discuţii menite să identifice punctele cheie ale programului său de guvernare. I-am solicitat directorului IPP, Arcadie Barbăroşie, care a participat la o astfel de întrevedere, amănunte despre subiectele puse în discuţie:

„S-a insistat pe combaterea corupţiei, pe reformele din justiţie, pe consolidarea guvernării pe segmentul de securitate, în special în lumina evenimentelor din estul Ucrainei, situaţie care a demonstrat că sectoarele de securitate în aceste ţări sunt total nepregătite. S-a insistat pe reforme în domeniul mediului, pe combaterea corupţiei din acest sector. Aş mai sublinia şi sectorul nediscriminării, mai ales pentru persoanele cu dizabilităţi”, precizează Arcadie Barbăroşie.

„Succesul guvernării Leancă va depinde de existenţa voinţei politice pentru a susţine acele reforme pe care acest guvern va încerca să le promoveze. Va depinde la fel de voinţa politică de a nominaliza candidaţi integri la funcţiile de miniştri, persoane care nu au fost amestecate în activităţi semi-criminale. Se va realiza asta sau nu – nu ştiu, dar asta depinde inclusiv de faptul dacă domnia sa va avea dreptul de veto la nominalizarea miniştrilor”, conchide Arcadie Barbăroşie.

Pe de altă parte, ambasadorul european la Chișinău, Pirkka Tapiola, a fost citat ieri de postul de televiziune ProTV Chişinău spunând că ajutoarele europene pentru Republica Moldova vor depinde numai de acțiunile viitorului guvern, nu de culoarea politică a acestuia. „Nu ne interesează cine este în Guvern, ce culoare are Guvernul. Ne interesează ceea ce face Guvernul. Republica Moldova are de muncit enorm de mult”, a spus în faţa camerelor Pirkka Tapiola, ca reacţie la o declaraţie a unui analist de la Bucureşti, Dan Dungaciu, care sugerase că crearea unei majorităţi minoritare la Chişinău, cu sprijinul comuniştilor, ar pune sub semnul întrebării venirea unor importante fonduri europene în Republica Moldova.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG