Linkuri accesibilitate

„În discursurile publice, PLDM şi PD resping ideea unei coaliţii cu PCRM, dar cu siguranţă că iau în calcul o posibilă alianţă post-electorală.”

Unii ziariști și analiști politici, mai nerăbdători, încearcă să ghicească viitorul tovărășiilor politice încă de acum, pornind și de la cererea liberalului Mihai Ghimpu ca democrații și liberali-democrații să spună clar că nu vor face coaliție cu comuniștii.

Provocați de liberalul Mihai Ghimpu, fruntașii celor două partide mari guvernamentale – PLDM şi PD - au spus răspicat că nu vor crea coaliţie cu PCRM-ul lui Vladimir Voronin după alegerile parlamentare de duminică. Numai că sondajele parcă ar arăta contrariul - că fără participarea comuniştilor o coaliţie proeuropeană nu ar fi de fapt posibilă, pentru că celor două nu le-ar ajunge voturi nici măcar să reediteze o alianţă de felul celei create în 2009, cu participarea liberalilor.

Primele două clasate proeuropene, PLDM şi PD, ar strânge în alegerile parlamentare programate pentru 30 noiembrie doar în jur de 26 la sută, potrivit ultimei estimări. Cu PL, procentul ar ajunge la 33, adică mult prea puţin pentru o coaliţie. Aşa că prezentând ultimul sondaj, Barometrul Opiniei Publice, autorii formulau săptămâna trecută următoarea concluzie: e nevoie de o coaliţie largă.

De obicei, termenul este utilizat în Republica Moldova pentru o configurație din PLDM, PD, eventual şi PL, pe de o parte, şi pe de alta – PCRM.

Ideea coalizării a fost însă negată cu fermitate atât de comunişti, care au spus că nu vor intra în nici un fel de coaliţii cu partidele puterii, cât şi de liberal-democraţi şi democraţi, care au spus că nu-şi imaginează o coaliţie cu cei ce contestă importanţa acordului de asociere.

Bravadă preelectorală, crede analistul politic Corneliu Ciurea. Dacă ar spune altceva acum, toate partidele vizate ar riscă să-şi reducă scorurile: cele două proeuropene, risipindu-şi sprijinul electoratului anticomunist, iar PCRM-ul – al electoratului prorusesc.

Corneliu Ciurea

Corneliu Ciurea

„De aceea în discursurile publice, ele resping ideea. Dar cu siguranţă, PLDM şi PD se gândesc la situaţia post electorală şi iau în calcul o posibilă coaliţie cu comuniştii. Fapt care este confirmat indirect de atitudinile politicienilor europeni. Tot mai mulţi declară, în discuţii private, că trebuie să fim pragmatici şi să luăm în calcul rezultatele alegerilor. Ceea ce înseamnă în mod indirect că PCRM este examinat ca un element al viitoarei construcţii cu PCRM”.

Potrivit lui Corneliu Ciurea, posibilitatea constituirii unei coaliţii proeuropene fără contribuţia PCRM ar fi de fapt foarte mică în condiţiile scorurilor din sondaje. Pe de altă parte, riscul luării în serios a unei astfel de scenariu postelectoral ar fi, pentru partidele proeuropene, că PCRM-ul ar putea ceda oricând unor presiuni mai serioase venite de la Kremlin:

„Nu este deloc sigur că PCRM va opta pentru o formulă proeuropeană, chiar dacă există asemenea indicii. PCRM are mai multe bariere. Votanţii acestui partid sunt proruşi, de aceea o eventuală încercare a comuniştilor să încline balanţa în favoarea proeuropenilor ar putea fi o problemă pentru acest partid. O asemenea trădare ar putea să nu-i fie iertată de electorat. Asta e problema internă – că acest flirt cu ideea proeuropeană e nefiresc din punctul de vedere al esenţei acestui partid şi constituţiei interne a lui. Este însă şi o problemă externă – până acum Voronin a demonstrat că poate să ţină piept presiunilor ruse. Dar acum nu se ştie în ce măsură este el imun la presiunile Moscovei, o presiune care va creşte şi nu putem fi siguri că el va rezista.”

Mai firească ideologic pentru PCRM ar fi, desigur, o coaliţie prorusească, cu socialiştii lui Igor Dodon şi formaţiunea lui Renato Usatîi, mai spune Corneliu Ciurea. Dar o astfel de construcţie e creditată de BOP cu doar 29 la sută din sufragii. Problema pe care ar mai trebui s-o depăşească Vladimir Voronin ar fi legată de rivalităţile cu liderii, mai tineri şi mai energici, ale celor două formaţiuni, mai estimează analistul:

„Problema lui Voronin e că Usatîi este un lider nou, în ascensiune, care pare destul de dinamic şi are un stil şi ţinută cu priză la public. Este asemănător cu Voronin, doar că mai tânăr. De aceea, este un concurent redutabil. În ce priveşte Dodon, se resimt rănile trădării lui Dodon din 2011. În aceste condiţii, lui Voronin i-ar fi mai apropiaţi liderii pe care îi cunoaşte mai bine – Filat şi Lupu. S-ar putea totuşi ca aceste rivalităţi cu Dodon şi Usatâi să fie cumva scoase la suprafaţă, arătate public de Voronin tocmai pentru a masca o posibilă intenţie de a crea această coaliţie. Nu putem exclude nici această posibilitate.”

Un alt analist de la Chişinău, Oazu Nantoi, crede, totuşi, că instinctul de autoapărare nu-i va permite PCRM-ului să intre într-o astfel de coaliţie.

Oazu Nantoi

Oazu Nantoi

„Teoretic, dacă trec PSRM şi Patria în Parlament, ele vor avea nevoie de voturile unei părţi sau întregii fracţiuni PCRM pentru o coaliţie. Instinctul de autopăstrare ar trebui să facă fracţiunea PCRM mai cooperantă totuşi cu proeuropenii. Nu cred că societatea, oricât de derutată ar fi ea, va admite crearea unei coaliţii antieuropene, antistatale şi proputiniste . Trenul a plecat prea departe şi nimeni nu va permite o coaliţie retrogradă care de fapt ar aduce războiul în RM.”

Viitoarea guvernare va avea sens doar dacă îşi va asuma responsabilitatea pentru realizarea acordului de asociere, insistă Oazu Nantoi. Orice coaliţie, fie şi cu participarea comuniştilor, care îşi va asuma asta trebuie să fie agreată de cetăţeni, pentru că pretenţiile doctrinare nu valorează nimic în actualul climat politic, continuă el:

„Dacă va exista responsabilitatea în faţa societăţii şi conştientizarea riscurilor care vin cu lucoarea de la răsărit, atunci poate fi şi o coaliţie largă cu participarea PCRM. Bariere insurmontabile există doar în mentalitatea politicienilor. Dacă facem abstracţie de etichetele politice lipite de aceste grupări de interese, este inutil să căutăm deosebiri doctrinare. Voronin nu mai puţin cu succes coopera cu NATO decât Ghimpu cât era preşedinte interimar. Ţine mai degrabă de manipularea alegătorilor aceste argumente. Puţini trebuie să ne intereseze trufia şi orgoliile liderilor politici pe care o să-i avem în parlament. În prim plan trebuie să fie responsabilitatea în faţa societăţii şi conştientizarea riscurilor. Cine nu e de acord, să se plimbe până la Doneţk şi Lugansk”.

Şi mai este un aspect pe care insistă Oazu Nantoi: partidele trebuie să reuşească o coaliţie proeuropeană, pentru că în caz contrar Rusia îşi va intensifica acţiunile destabilizatoare din Moldova. Profitând de slăbiciunea Chişinăului aferentă unei eventuale crize politice, Rusia ar putea reuşi. Înţelegerea acestui risc trebuie să se ridice deasupra oricăror bariere, mai spune analistul de la IPP.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG