Linkuri accesibilitate

Un nouă analiză realizată de experţii Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

Experţii Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte au analizat platformele electorale ale tuturor candidaţilor înscrişi în cursa electorală pentru alegerile din 30 noiembrie. În viziunea lor, în loc de soluţii la problemele cu care se confruntă societatea moldovenească mulţi pretendenţi la fotoliile de deputat fie au venit cu promisiuni nerealiste, fie au afişat liste de făgăduieli fără a explica cum le vor îndeplini.

Promisiunile electorale din acest an seamănă mai curând cu o listă de shopping înainte de sărbătorile de iarnă, constată directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, unul dintre autorii cercetării.

Experţii au acordat note de la 1 la 10 pentru 13 cele mai importante soluţii avansate de concurenții electorali pentru domeniile ca sănătate, educaţie, economie, piaţa muncii, pensii, dezvoltare rurală ş.a. Ei au analizat mai ales cât de realiste sunt promisiunile. În consecinţă, doar trei partide au acumulat un scor cumulativ de peste 3 puncte, mulţi alegându-se cu mai puţin de un punct. Potrivit lui Alexei Buzu, această realitate tristă e cauzată de faptul că unii concurenţi electorali nu-şi iau în serios alegătorii.

„Asta reflectă un nivel foarte scăzut de integrare a soluţiilor pentru problemele din toate domeniile. Problemele nu au fost abordate suficient de detaliat în platformele electorale şi asta reprezintă un risc foarte mare, deoarece indiferent care partide sau candidaţi independenţi vor accede în parlament aceste probleme nu se vor regăsi într-o măsură destul de serioasă în programele de guvernare, respectiv riscăm ca în următorul mandat problemele structurale să nu fie soluţionate. Cu părere de rău, în 2014 cultura politică în Republica Moldova încă nu a ajuns la aşa un nivel în care concurenţii electorali să discute onest să spună care sunt soluţiile”.

Alexei Buzu a dat şi câteva exemple. El a menţionat că toţi cei care râvnesc un loc în parlament, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziţie, că sunt de dreapta sau de stânga, că vor în UE sau Uniunea Eurasiatică, promit potenţialilor alegători pensii cât mai mari, fără a spune de unde vor lua resursele necesare. Şi asta chiar dacă, sistemul de pensii se îndreaptă spre faliment, zice Buzu, cu trimitere la expertize general recunoscute, iar în 2019 specialiştii aşteaptă ca numărul de contribuabili să-l egaleze pe cel al pensionarilor, raport total istovitor şi şubred în comparaţie cu raportul mediu european de trei sau patru plătitori de contribuţii la 1 pensionar.

Un alt exemplu relevant îl constituie zisele politici pentru sporirea natalităţii, aceleaşi la toate formaţiunile politice indiferent de doctrina lor ideologică, colac de salvare fiind declarate îndemnizaţii la naşterea copilului cât mai mari şi, eventual creditele preferenţiale pentru procurarea de case. În opinia lui Alexei Buzu, amândouă domenii necesită o reformă structurală, şi nu abordări superficiale şi, de fapt, populiste.

Secretarul general al Consiliului Naţional al Tinerilor din Moldova (CNTM), Alex Petrov, care este un alt autor al studiului, s-a referit la calitatea platformelor electorale în ceea ce priveşte politicile de tineret.

„Multe din programele electorale sunt copy-paste din programele electorale din 2010, pentru că CNTM a evaluat şi acele obiective ale partidelor care au accedat în Parlament în 2010 şi ce s-a realizat. Noi am evidenţiat că mai puţin de 15% din toate obiectivele setate de partidele politicile au fost atinse. Aceleaşi angajamente sunt menţionate şi pentru anul acesta, adică în sectorul de tineret cum a fost în 2010 aşa şi a rămas, nimic nu s-a schimbat”.

Alex Petrov a mai spus că până şi datele statistice cu care operează concurenții au rămas cele de acum patru ani, nefiind actualizate.

Autorii analizei au constat că punctajele din acest an sunt mai mari decât la scrutinul din 2010, totuşi există încă multe partide şi concurenţi care tratează electoratul ca pe o masă omogenă, şi nu disting categoriile de cetăţeni cu nevoi şi interese diferite.

XS
SM
MD
LG