Linkuri accesibilitate

„Este greu să motivezi un elev să frecventeze cu regularitate orele, atunci când părinţii săi se împacă cu neşcolarizarea copilului”.

La mai bine de o lună de la începerea anului şcolar, Ministerul educaţiei nu are încă date despre rata şcolarizării şi numărul copiilor care din varii motive numai frecventează şcoala. Informaţiile mai sunt încă colectate de direcţiile raionale de învăţământ, de la care Tamara Grejdeanu a încercat să afle cine îşi asumă grija şi veghează ca toţi copiii să fie încadraţi în procesul de educaţie.

În raionul Călăraşi, nouă elevi au pierdut primele trei săptămâni de şcoală. Aceştia au ajuns în sala de clasă de curând, abia după ce autorităţile locale i-au ajutat să procure rechizite şi i-au convins pe unii părinţi să-şi trimită copilul să înveţe. Elena Gonţa, şefa direcţiei educaţie din raion spune că este greu să motivezi un elev să frecventeze cu regularitate orele, atunci când părinţii săi se împacă cu neşcolarizarea copilului din varii motive:

„Sunt copii a căror familii nu sunt cu capacitate de părinte dezvoltată, într-aşa fel încât să-şi onoreze obligaţiunile de părinte şi să asigure şcolarizarea obligatorie a copiilor şi atunci intervine şcoala, intervine direcţia de învăţământ şi comisia copilului în dificultate. Fie că era refuzul părintelui şi a copilului de a frecventa şcoala, fie că era plecarea părintelui împreună cu copii la munci agricole în nordul ţării, fie că copiii nu au mai revenit din vacanţă.”

Din informaţiile pe care le au autorităţile raionale, practic nu ar exista copii care au abandonat şcoala. Totuşi, ei recunosc că mulţi elevi nu au renunţat definitiv la carte, dar au o prezenţă simbolică şi vin arareori la lecţii. Profesorii atribuie această stare de lucruri efectelor migraţiei. Ina Goţa, directoarea şcolii din satul Cucoara, raionul Cahul spune că în mare parte copii care au probleme la şcoală sunt lipsiţi de grija părinţilor şi nu are cine să îi întâmpine şi nici să îi trimită la şcoală:

„Ori îi lasă cu buneii sau în genere se întâmplă că rămân şi fără părinţi acasă, cu nimeni. Şi atunci trebuie să monitorizăm şi să vedem unde sunt, la cine dorm. Rămânem tot noi să întrebăm: cine are grijă de tine, cine o să-ţi facă focul, cine o să te hrănească, şi tot aşa. Sunt copii lăsaţi pe drumuri.”

Instituţiile şcolare, spune Gheorghe Dandara, şefului direcţiei învăţământ din raionul Şoldăneşti, țin mereu o evidenţă a copiilor care rămân în afara instruirii. Astfel, sunt elevi care nu se arată la şcoală în primele luni de şcoală, cât ţin lucrările de toamnă şi merg în câmp cu părinţii, iar apoi revin la ore:

„Pe parcursul anului se mai întâmplă şi cazuri de abandon şcolar, din diferite motive, mai ales copiii mari, clasa a IX-a. Avem cazuri când copiii nu prea frecventează regulat, mai ales în perioada fierbinte de toamnă, când părinţii îi i-au la lucrările agricole, la cules popuşoi, sau la cules la poamă. Noi desigur că încercăm să atenţionăm directorii de şcoli, cadrele didactice, să ducă un lucru anumit cu părinţii pentru ca copiii să frecventeze regulat şcoala.”

Reprezentanţii direcţiilor raionale spun că numărul copiilor care abandonează şcoala ar fi mereu în schimbare. Practica arată că adolescenţii între 13 şi 15 ani sunt cei care renunţă spontan la studii, între ei fiind şi cei mai mulţi care nu mai revin la ore. Vasile Molodilo, şeful direcţiei educaţie din Căuşeni spune că este şi în interesul şcolilor să-i aducă pe copii în sălile de clasă, întrucât după noua formulă de finanţare, bugetul instituţiei se formează din suma alocată de stat pentru fiecare elev:

„Au fost, dar la noi s-a clarificat. S-a hotărât cu poliţia, cu primarii cu asistenţa socială şi până acum la noi toţi copiii sunt antrenaţi în procesul de învăţământ. Cu cât mai mulţi copii şcoala are, cu atât e mai mare finanţarea.”

Pentru acest an deocamdată nu există date despre rata abandonului şcolar, însă specialiştii raionali constată că situaţia s-a îmbunătăţit comparativ cu anul trecut, când în fiecare raion erau circa 10 copii care nu mergeau al şcoală. Totuşi, o mare provocare a rămas şcolarizarea copiilor de etnie romă. Pentru că mulţi dintre ei nu au acte de identitate, frecvent aceştia rămân în afara listelor de elevi din localitate şi nimeni nu duce o evidenţă a educaţiei lor.

XS
SM
MD
LG