Linkuri accesibilitate

Cine analizează datele despre rata abandonului școlar în Republica Moldova?


Numărul copiilor care abandonează şcoala nu este unul stabil




A trecut o lună de la începutul anului şcolar dar încă lipsesc date despre rata şcolarizării, despre numărul elevilor plecaţi între timp cu părinţii peste hotare sau despre rata abandonului. Cine strânge si cine analizează aceste date a încercat să afle Tamara Grejdean.

În raionul Hânceşti, din întreg contingentul de 11 mii de copiii care ar trebui să aibă o prezenţă obligatorie la şcoală, nouă persoane nu frecventează deloc orele. Valentina Tonu, şefa direcţiei educaţie spune că profesorii încearcă să-i readucă la şcoală, dar este mai dificil atunci când însăşi părinţii acceptă neşcolarizarea copilului. Chiar dacă nu abandonează definitiv şcoala, unii copiii au o prezenţă simbolică la ore, întrucât restul zilelor, mai ales toamna, le petrec la muncă în câmp cu părinţii sau merg la lucru cu ziua, zice Valentina Tonu:

„Cel puţin noi statistic ducem o evidenţă, dar poate nu întotdeauna ne reuşeşte munca pentru a-i şcolariza pe deplin sau a-i aduce în fiecare zi la lecţii. Acum toamna noi avem copii de vârsta 15-16 ani şi dacă frecventează rar şcoala ei sunt antrenaţi, fie că de părinţi, la lucrările de recoltare, sau ei singuri se duc la lucru, din cauza condiţiilor precare de trai şi de existenţă.”

Evidenţa copiilor care trebuie să frecventeze orele o duc instituţiile şcolare. Profesorii însoţiţi de poliţistul de la primărie merg pe la casele copiilor, vorbesc cu părinţii, dacă îi găsesc, şi încearcă să rezolve problema abandonului. Numai că de multe ori, remarcă Svetlana Subţire, de la direcţia educaţie Glodeni, raion în care şapte elevi nu se duc la şcoală, cadrele didactice nu sunt în măsură să găsească soluţii. Mulţi copii sun lipsiţi de grija părintească şi nu are cine să-i pregătească şi să-i trimită la şcoală:

„Cei care sunt din familiile fără părinţi, sunt plecaţi părinţii peste hotare şi sunt copiii rămaşi mai mult în grija statului decât a bunicilor şi a vecinilor, iată cu aceştia este mai problematic. Dintr-un sat avem o fetiţă care învaţă în şcoala din satul vecin şi a rămas cu restanţă din anul trecut, nu a avut notă pozitivă şi iată în acest an ea nu mai frecventează. Lucrăm cu ei, în colaborare cu primăriile, cu poliţia.”

La liceul din satul Suruceni, Ialoveni toţi copiii înscrişi pe liste vin la lecţii, doar că unii se prezintă foarte rar şi riscă să nu termine anul de învăţământ, spune directoarea Aurelia Luţa. Ea zice că majoritatea copiilor care absentează vin din familii nevoiaşe. În cazul lor ajutorul social de aproximativ 300 de lei pe care îl primesc la început de an şi reducerile pentru închirierea manualelor nu îi ajută prea mult ca să vină pregătiţi la şcoală:

„În sat e altă situaţie un pic, oricare copil care este în afara şcolii este văzut. Ei absentează din două motive, sunt copiii romi care absentează din cauză că mai pleacă cu părinţii în afara ţării. Şi a doua categorie sunt copiii care nu frecventează din cauza sărăciei. De exemplu avem un copil care la început de an a venit şi mi-a spus, eu mai mult la şcoală nu vin pentru că nu avem cu ce ne hrăni şi eu mă duc mai bine şi lucrez pe deal. Le acordăm ajutoare materiale, dar vreau să vă zic că sunt situaţii deplorabile.”

Reprezentanţii direcţiilor raionale spun că numărul copiilor care abandonează şcoala nu este unul stabil, iar cei mai mulţi care refuză să vină la ore au între 13 şi 16 ani. Pentru anul curent de învăţământ ministerul educaţiei nu a reuşit încă să adune date despre numărul tuturor copiilor neşcolarizaţi.

Specialiştii spun că dacă la numărul de aproximativ 10 elevi din fiecare raion, care nu se duc la ore, s-ar mai adăuga numărul copiilor de etnie romă, cifra ar creşte de câteva ori. În mare parte, copiii romilor nu au acte de identitate, de aceea ei nici nu sunt înscrişi în listele de şcolarizare.

Mai mulţi reprezentanţi ai direcţiilor raionale de educaţie cu care am reuşit să vorbesc mi-au spus că este în interesul şcolilor să-i caute pe copii şi să-i aducă la şcoală, întrucât după noua formulă de finanţare, bugetul instituţiei se formează din suma alocata de stat pentru fiecare elev.
XS
SM
MD
LG