Printr-un exerciţiu aproape impecabil de diplomație, liderii NATO au reuşit să potolească pe toată lumea după reuniunea din Tara Galilor, arată autorii unei analize publicate de revista 22, Eliza Frâncu și Octavian Manea. În opinia lor, chiar dacă Ucraina poate fi dezamăgită cu ce a primit, ce contează este mesajul transmis Rusiei: Georgia, Ucraina și Republica Moldova nu vor intra acum în NATO, dar o vor putea face oricând, dacă Rusia nu îşi revizuiește poziţia. Decizia de a nu se înființa noi baze NATO, ci numai un „vârf de lance“, „o forţă de reacţie ultrarapidă de câteva mii de militari” a fost una abilă: nu a încălcat Actul Fondator NATO-Rusia și nici nu a dus la denunțarea lui. NATO va coordona totuși reforme ale apărării din statele amintite, care vor face exerciţii militare împreună cu ele. „Fără a face pasul pe hârtie, aceste țări fac totuşi pasul esenţial pentru aderarea la NATO: reformarea apărării şi modernizarea armatelor”, scriu analiștii de la 22. Ei sunt de părere că și România şi-a jucat destul de bine cartea. N-a devenit, aşa cum previziona Stratfor, un „pol regional de securitate, dar face un pas mare în direcţia asta”: va găzdui un comandament regional, care să acopere România şi Bulgaria.
Un comentariu publicat pe contributors sub semnătura lui Mihai Maci rămâne însă la părerea, mai larg răspândită prin presa de la București, că Occidentul acționează timid față de amenințările venite dinspre Rusia. „<Războiul dronelor>, dotarea armatelor locale, furnizarea de informaţii nu sunt soluţii care să ducă la victorii previzibile”. „Problema e ce poate fi făcut pe termen scurt, mai exact (...) foarte scurt, scrie autorul. Ar fi fost de dorit ca summit-ul NATO să răspundă (cu o nouă doctrină militară a alianţei) acestei întrebări. Ori acest lucru nu s-a realizat” .
Hotnews România a obținut o declarație a fostului ambasador american la București, Mark Gittestein, despre cele spuse recent de premierul român Victor Ponta: anume, că mandatele prezidențiale ale lui Traian Băsescu ar fi lăsat consecințe comparabile cu cele ale nazismului. Gittenstein este „dezamăgit de retorica folosită de premierul Ponta” și spune că România pare să fi învățat lecții greșite de peste ocean. „V-am trimis o grămadă de consultanți şi experţi care v-au învăţat să folosiţi campania negativă”, au fost cuvintele diplomatului american.
Sever Voinescu face, în Evenimentul zilei, un text de evaluare a președinției lui Traian Băsescu și spune că, în mod sigur, nu i se poate măsura acum exact complexitatea. „Moștenirea Băsescu conține multe lucruri bune, vreo două chiar fundamentale pentru România. Ar fi o prostie să o distrugem. Dar dacă poporul vrea așa, așa se va întâmpla”, scrie Voinescu referindu-se la apropiatele alegeri prezidențiale. Premierul social-democrat Victor Ponta este deocamdată în fruntea clasamentelor, iar opoziția propune nu unul, ci mai mulți candidați care se concurează între ei. În acest moment, arată autorul articolului, „drumul celor care îl plac pe Traian Băsescu se desparte de drumul celor cărora le-a plăcut proiectul lui Traian Băsescu. Primii au mizat pe om și acum îi susțin voința. Ceilalți au mizat pe proiect și acum caută printre ofertele electorale să vadă cine duce mai departe proiectul”. Voinescu semnalează că două candidaturi din opoziție, care deocamdată își împart susținătorii, au în comun poziția corectă față de apărarea instituțiilor statului de drept: europarlamentarul Monica Macovei, independentă, și Elena Udrea, candidata Partidului Mișcarea Populară.
