Linkuri accesibilitate

Discursul lui Traian Băsescu în fața corpului diplomatic autohton pare să fi fost conceput mai degrabă pentru exterior decât pentru interior.

Spre deosebire de alte dăți, când președintele trasa liniile directoare ale politicii externe pe termen mediu și lung, de data aceasta Traian Băsescu a vorbit în primul rând despre pericolele și amenințările care planează asupra statelor europene, despre necesitatea unei reacții mai dure a Occidentului față de avansul Rusiei în Ucraina și despre urgența securizării Mării Negre, dominată militar în acest moment de către forțele navale rusești. Abia în al doilea rând, președintele României s-a referit la prioritățile țării și în treacăt la realizările politicii externe din ultimii 10 de ani, de când el a devenit șeful statului, fiindcă întâlnirea de astăzi cu ambasadorii României este și ultima de acest fel din mandatul său, care se încheie în luna decembrie.

„Armata ucraineană s-a săturat de câte căști și câte arme neletale i-au fost trimise” a spus Traian Băsescu, adăugând că a venit timpul ca Occidentul să acționeze „la fel ca Federația Rusă” adică să înarmeze Ucraina în așa fel încât lupta cu Rusia să nu devină „inegală”. Președintele român crede că „nivelul de sancțiuni împotriva Federației Ruse trebuie reevaluat”. În viziunea lui e nevoie de noi sancțiuni care să vizeze sectorul energetic și cel militar. Fără să nominalizeze Franța care urmează să-i livreze Rusiei o fregată militară aflată în dotarea trupelor NATO sau alte state care exportă arme în Federația Rusă, Traian Băsescu a explicat că “nu mai putem continua să ducem la bun sfârșit contracte pentru echipamente militare pe care le au diverse stat cu Federația Rusă, atâta timp cât aceste armament se îndreaptă împotriva democrației”.

Președintele român a făcut și o succintă analiză economică a cărei concluzie este că Europa trebuie să renunțe la „povestea ei socială” în favoarea „competitivității”, fiindcă diferența dintre competitivitatea Uniunii Europene față de competitivitatea Statelor Unite și Chinei crește în defavoarea europenilor. În acest context le-a atras atenția nostalgicilor din România după industrializarea din vremea comunistă că în 1990 Bucureștiul exporta de zece miliarde de dolari, iar anul trecut exporturile țării au depășit 50 de miliarde de euro. În plus, șeful statului a argumentat că în România producția industrială înseamnă 30 la sută din total, comparativ cu Uniunea Europeană unde atinge maxim 18 procente, restul fiind servicii.

Rămânând în plan intern, Traian Băsescu a somat guvernul să aloce mai mulți bani armatei, în loc să-i cheltuie în campania electorală. Ideea că americanii trebuie să ne apere de o eventuală agresiune este doar pe jumătate adevărată, insistă Traian Băsescu: cităm „sunt mai conștient ca oricând că primii care trebuie să se apere sunt națiunile și pe urmă vin americanii” și ceilalți aliați. Cu toate acestea președintele român va cere la summit-ul NATO de săptămâna viitoare o prezență militară mai consistentă în Marea Neagră, unde există „elemente majore de riscuri de securitate”.

În ceea ce privește prioritățile României de politică externă, acestea au rămas neschimbate, potrivit președintelui Băsescu 1) proiectul european, cu aderarea țării la zona euro în 2019; 2) consolidarea prezenței României în NATO; 3) relația specială cu Statele Unite și 4) promovarea și protejarea intereselor românilor de pretutindeni.

La acest al patrulea punct, Traian Băsescu a amintit că în cei 10 ani ai săi de mandat, politica externă „a fost focusată pe Republica Moldova” și că în 2005 „Republica Moldova nu exista în documentele Consiliului European”, dar că apoi, datorită tenacității Bucureștiului, această țară a făcut mari progrese astfel încât a reușit să semneze Acordurile de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Băsescu a făcut și o comparație cu cercetările sociologice de acum 10 ani, când doar 8 la sută dintre moldoveni erau favorabili relației cu România sau unirii, față de ultima perioadă când „aproape 50 la sută din populația Republicii Moldova privește pozitiv relația cu România și unirea”.

În final președintele român a vorbit despre „cel mai mare pericol pentru lumea creștină” și „pentru stabilitatea lumii”, care este Statul Islamic, avertizând că atunci când se va „defini” o strategie de „combatere a acestui flagel”, România va trebui să fie parte a acestei strategii, prentru că „riscurile de extindere către Balcani sunt majore”.

XS
SM
MD
LG