Linkuri accesibilitate

Ecourile consultărilor Ponta-Băsescu (EvZ, Adevărul, Gândul)

Țările Parteneriatului estic „nu au şi nu vor avea perspectiva aderării la Uniunea Europeană, ci doar a unei integrări economice treptate, pozitivă în principiu dar insuficientă din punct de vedere strategic, pentru viitorul acestor state vulnerabile”, arată Valentin Naumescu. El comentează pe contributors.ro declarațiile făcute de noul președinte al Comisiei Europene Jean Claude Junker în fața Parlamentului european. Junker a spus clar că în mandatul său de cinci ani niciun nou stat nu va deveni membru al Uniunii Europene. Numele unor țări precum Republica Moldova, Georgia sau Ucraina nici măcar nu a fost rostit. Cancelarul german Angela Merkel a adăugat că Germania doreşte o continuare a apropierii Balcanilor de Vest de Uniunea Europeană (adică a Serbiei, în principal). Cei doi oficiali și-ar fi luat astfel precauții față de adversarii foarte activi extinderii, din nou legislativ de la Bruxelles. Ce ar trebui să facă Republica Moldova în această situație? Se poate menține pe linia unui discurs pro-european, care sună bine, dar nu mai duce nicăieri, spune Naumescu. Sau poate lua în calcul ”revizuirea strategică adâncă a relaţiei cu România şi reconsiderarea oportunităţii proiectului unificării statale”. Posibil ca tot răul să fie spre bine, adică stingerea ”iluziei” privind o aderare în viitorul apropiat să determine Republica Moldova să caute o altă variantă de a deveni teritoriu al Uniunii Europene. În fond, reamintește fără prea mare încredere autorul articolului, chiar și în singura legislatură de până acum în care Uniunea nu s-a extins, cea din 1989-1994, tot a existat un nou venit: Germania Democrată, care a aderat prin reunificare cu Germania Federală.

Ecourile consultării de luni dintre președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, pe tema micșorării contribuțiilor plătite de angajatori la bugetul asigurărilor sociale, sunt departe de a se fi stins. Ion Cristoiu vine astăzi în Evenimentul zilei cu o ipoteză mai aparte: el crede că dezinteresul lui Ponta de a-și argumenta cu cifre inițiativa, mai precis de-a arăta cum va acoperi scăderea încasărilor la bugetul din care se plătesc pensii, nu e doar desconsiderare a șefului statului, și nici numai incompetență. Ponta nici n-ar fi vrut de fapt să se facă această reducere, ci doar să o anunțe și să înregistreze popularitate în rândul unor categorii de alegători care nu-l prea iubesc deocamdată. De pildă, investitorii mici și mijlocii. Președintele i-ar fi dejucat însă planul. A făcut publică înregistrarea întrevederii și, de atunci, premierul nu mai contenește să contracareze ceea ce s-a văzut: că domnia sa, în calitate de șef al executivului, dar și ministrul său de finanțe par să fie niște simpli amatori, lipsiți de responsabilitate.

E greu de spus ce efect va avea episodul asupra candidaturii lui Victor Ponta la prezidențialele din noiembrie. Unul dintre blogger-ii de la Adevărul, Mircea Morariu, se teme că niciunul, în timp ce Cristian Andrei deplânge în gandul.info ”lehamitea” societății românești, care o face ”imună la dezastrul din jur”. Deocamdată, sondajele de opinie realizate la începutul acestei luni, și pe care le comentează Barbu Mateescu pe platforma Vocile dreptei, îl dau pe Victor Ponta drept cel mai bine plasat în intențiile de vot.

XS
SM
MD
LG