Linkuri accesibilitate

Mass media și manipularea informațională în Moldova


Privind la TV, în Ucraina, la Sevastopol...

Privind la TV, în Ucraina, la Sevastopol...

Interviul dimineții cu directorul API, Petru Macovei, pe tema unui nou raport asupra situației pe fundalul crizei ucrainene.



Despre manipularea de la posturile ruseşti de televiziune până acum s-a vorbit mult, mai ales după declanşarea crizei ucrainene, însă în Republica Moldova, unde aceste posturi se simt ca acasă, nu s-a luat nici o măsură. În săptămâna pe care o începem ar putea să se ia. Sau nu. Cel puţin vor fi publicate mai multe analize. Prima va fi prezentată astăzi, fiind elaborată de Asociaţia Presei Independente. O discuţie despre analiza API cu directorul executiv al acestei asociaţii, Petru Macovei.

Europa Liberă: Veţi prezenta astăzi rezultatele unei prime monitorizări asupra instituţiilor audiovizuale ruse difuzate pe teritoriul Republicii Moldova. Care sunt cele mai importante constatări, concluzii pe care le veţi puncta?

Petru Macovei:
„Într-adevăr, astăzi vom lansa un raport de monitorizare a instituţiilor mass-media, şi nu doar din Rusia, dar şi din R. Moldova, privind tendinţele de manipulare informaţională. intenţionat am decis să includem în acest raport şi posturile de televiziune retransmise din Federaţia Rusă, pentru că, precum ştiţi, există şi o decizia a Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a monitoriza aceste posturi.

Noi ne-am propus să facem o monitorizare de alternativă, pentru a vedea dacă, eventual, rezultatele coincid sau sunt diferite vizavi de constatările pe care urmează să le facă şi CCA. Monitorizarea noastră arată că cele mai multe din posturile de televiziune din Federaţia Rusă care sunt retransmise în Republici Moldova, or noi ne-am ocupat îndeaproape de monitorizarea posturilor Rossia 24, RTR, Pervâi Canal, REN TV şi NTV, deci majoritatea acestora sunt posturi de televiziune care, din păcate în această perioadă, or noi ne-am ocupat în special de perioada 18-24 aprilie 2014, o săptămână de monitorizare a principalelor buletine de ştiri şi a emisiunilor de dezbateri din orele de maximă audienţă, aceste posturi au manipulat opinia publică, unele reprezentând chiar şi instrumente de propagandă.

Ele au încercat să inoculeze ideea că administraţia centrală de la Kiev şi armata ucraineană luptă cu propriul popor împotriva unor mişcări pe care aceste posturi de televiziune le prezintă ca fiind unele care au dreptul la autodeterminare. Pe parcursul perioadei de monitorizare am atestat şi situaţii total lipsite de deontologie profesională, dar şi contrare legislaţiei, când sunt prezentate imagini de arhivă filmate cu câţiva ani în urmă, sunt prezentate de fapt ca fiind imagini realizate recent pe teritoriul Ucrainei.

Cum sunt, de exemplu, cazurile cu operaţiunile antiteroriste desfăşurate de Federaţia Rusă pe teritoriul Ceceniei, imaginile de la aceste operaţiuni sunt utilizate în buletinele de ştiri ale unor posturi de televiziune şi a excelat în special în această ordine de idei posturile de televiziune Rossia 24.

De asemenea, am constatat că posturile de televiziune au recurs la diferite procedee şi tehnici propagandistice pentru a promova poziţia Rusiei în conflict, cum ar fi că au promovat zvonurile şi le-au exteriorizat cum că de partea ucrainenilor ar lupta şi persoane din străinătate, că armamentul ar fi unul de producţie străină.

S-a recurs la elemente de manipulare lingvistică. Sintagmele utilizate în reflectarea protagoniştilor implicaţi în conflict au fost deseori antagoniste. De exemplu, adepţii federalizării erau prezentaţi în culori pozitive, pentru a li se crea o imagine de apărători ai patriei, pe când reprezentanţii autorităţilor centrale şi armata ucraineană sunt prezentate ca entităţi care agresează locuitorii paşnici, că membrii sectorului de dreapta sunt nişte alcoolici, nişte drogaţi. În concluzie, am constatat că filtrarea subiectelor, informarea neobiectivă asupra motivelor şi a modului în care se derulează evenimentele, pseudo-diversitatea de opinii care este manifestată prin selectarea unor surse şi opinii care exprimă acelaşi gând şi transmit acelaşi mesaj – toate acestea sunt în măsură să dezinformeze şi să manipuleze opinia publică cu privire la diferendul ucrainean.”

Europa Liberă: Cu aceste probe pe masă, ce se poate face mai departe? Spre sfârşitul săptămânii şi CCA – instituţia de reglementare a domeniului – va prezenta o analiză. Ce e de făcut după ce lucrurile despre care anterior doar se discuta, sunt acum şi probate?

Petru Macovei:
„Ceea ce ar trebui să se întâmple şi probabil se va şi întâmpla este că autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului ar trebui să aplice nişte sancţiuni. Din câte cunosc, CCA de asemenea a constatat o serie de abateri grave de la cadrul normativ moldovenesc, iar sancţiunile care pot fi aplicate se vor răsfrânge asupra radiodifuzorilor care retransmit în Republica Moldova aceste posturi de televiziune, or, din moment ce ei retransmit aceste posturi, trebuie să-şi asume şi responsabilitatea pentru conţinutul lor.

Sugestia noastră a fost că, dacă există dovezi ale unei manipulări a opiniei publice, iar această perioadă de o săptămână arată că există aceste dovezi, ar trebui în unele cazuri să se aplice acoperirea programelor. Deci, radiodifuzorii care retransmit aceste posturi de televiziune, ar trebui să fie obligaţi să acopere aceste emisiuni şi aceste talk-show-uri cu produse autohtone sau europene. Aceasta este recomandarea noastră. Să vedem ce decizie va lua CCA în cursul acestei săptămâni.”

Europa Liberă: Ar putea fi interpretată această sugestie ca un lucru care ar ştirbi ideea de democraţie şi ar dăuna imaginii de eurointegraţionişti a liderilor politici de la Chişinău? Se discută mult în aceste luni despre faptul dacă ar trebui sau nu sistată transmisia acestor posturi. Unele ţări, cum e Ucraina, Ţările Baltice au făcut acest lucru. În Moldova se discută de obicei în termeni că o decizie de asta ar arăta prost…

Petru Macovei:
„În Moldova, ca de obicei, facem un pas înainte şi unul înapoi. Eu cred că pe acest subiect este timpul să se recurgă la paşi mai siguri şi mai fermi. Pentru că Ţările Baltice, pe de o parte, sunt la fel foste republici unionale asupra cărora se răsfrânge acest val de propagandă rusească. Şi există şi în Ţările Baltice, ca şi în Republica Moldova, mulţi cetăţeni nostalgici după fosta URSS. Care cred orbeşte în tot ce li se spune de la posturile de televiziune de la Moscova. Asta însă nu a împiedicat Ţările Baltice să suspende temporar retransmiterea unor posturi de televiziune ruseşti. Din câte cunosc, în acest moment se discută despre crearea unui post comun de televiziune în limba rusă pentru Ţările Baltice, care ar prezenta informaţii obiective în raport nu doar cu diferendul ucrainean, ci în general despre toate situaţiile de fiecare zi.

Eu cred că atâta vreme cât va exista o bază factologică pentru luarea unor decizii şi nu va exista o decizie care să vizeze toate posturile de televiziune din Federaţia Rusă, ci punctual acele posturi care încalcă prevederi ale legislaţiei naţionale şi radiodifuzorii care transmit să fie obligaţi să se încadreze şi să funcţioneze în spiritul legii, eu nu cred că comunitatea europeană va putea imputa Republicii Moldova faptul că procedează antieuropeneşte.”

Europa Liberă: Care este dauna pe care o vedeţi Dvs. adusă de aceste canale mediatice demersului proeuropean, de exemplu, al autorităţilor de la Chişinău, care probabil au acum nevoie ca niciodată de un sprijin informaţional puternic al cursului său politic?

Petru Macovei:
„Dauna este una de lungă durată, dar şi una imediată. Suntem în preajma semnării acordului de asociere şi a acordului de liber schimb, eveniment foarte important pentru dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova şi în situaţia în care în Republica Moldova există o dezbatere internă de multă vreme privind cursul de politică externă şi de dezvoltare a Republicii Moldova de mai departe, există o împotrivire pentru apropierea de UE din partea partidelor de stânga şi a unei părţi a populaţiei care reprezintă electoratul acestor partide.

Sigur că aceste discuţii interne din Republica Moldova sunt alimentate inclusiv de unele mesaje anti-Europa ale Federaţiei Ruse, transmise prin intermediul acestor posturi care sunt utilizate ca instrumente de propagandă. Să ne amintim că conflictul ruso-ucrainean a pornit de la faptul că ţara vecină, sau o parte importantă a populaţiei din ţara vecină nu concepe dezvoltarea de mai departe a Ucrainei decât în parteneriat cu UE, lucru care deranjează foarte mult Rusia. Sigur că în Ucraina, ca şi în Republica Moldova există poziţii interne total diferite în această problemă, ceea ce nu înseamnă nici pe de parte că trebuie să existe intervenţii din exterior într-o ţară sau alta, ceea ce nu înseamnă că trebuie să existe alimentarea spiritului separatist.

Ceea ce se întâmplă acum, iar instituţiile mediatice reprezintă, din păcate, instrumente în acest război informaţional declanşat din exterior împotriva unui stat independent şi suveran cum este Ucraina. Republica Moldova este exact în aceeaşi situaţie, exact cu aceluiaşi probleme. Şi în situaţia în care Ucraina, cu teritoriul său imens şi potenţialul uman care depăşeşte de zeci de ori potenţialul uman al Republicii Moldova, nu poate face deocamdată faţă acestei probleme – invazia informaţională din partea Federaţiei Ruse – Republica Moldova sigur că este ţara care ar trebui să urmărească atent ceea ce se întâmplă şi să ia măsuri ca să minimalizeze riscurile posibile, care sunt tot mai simţite şi pentru ţara noastră.”
XS
SM
MD
LG