Linkuri accesibilitate

Leonid Litra: „Cea mai mare problemă pentru un management al crizei acum din Ucraina este nesinceritatea în negocieri”


Ciocniri în cartierul guvernamental dela Kiev, 18 februarie 2014.

Ciocniri în cartierul guvernamental dela Kiev, 18 februarie 2014.

Valentina Ursu în dialog cu cercetătorul de la Institutul de Politică Mondială din Kiev.


Despre ultimele evolutii din Ucraina Valentina Ursu a discutat cu Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev.

Europa Liberă: Domnule Litra, dumneavoastră, cel care vă aflați acolo, în vâltoarea evenimentelor, țineți pulsul la ceea ce se întâmplă pe Maidan, în capitala ucraineană. De ce s-a ajuns iarăși la aceste confruntări, ciocniri între protestatarii antiguvernamentali și reprezentanții forțelor de drept?

Leonid Litra:
„Acel proces de reconciliere a părților a fost, mai degrabă, un proces unde mai mult s-a imitat decât s-au făcut pași concreți spre consens. Și am văzut în Radă, atunci când s-a deschis
Nemulțumirea și răbdarea oamenilor, atât cei din stradă, cât și ai opoziției sînt pe sfârșite
sesiunea de marți, că acele promisiuni făcute de guvernarea actuală de a pune în discuție problema revenirii la Constituția din 2004 sau alte probleme care au fost agreate, atunci când s-a încheiat acest armistițiu, nu au fost acceptate. Și, evident că, nemulțumirea și răbdarea oamenilor, atât cei din stradă, cât și ai opoziției sînt pe sfârșite. Din această cauză, cred că, cea mai mare problemă pentru un management al crizei acum din Ucraina este nesinceritatea în negocieri și neîncrederea unei părți față de alta.”

Europa Liberă: Domnule Litra, liderii opoziției de la Kiev spun că ar fi gata să își asume responsabilitatea formării unui nou guvern, dar pun condiția ca președintele Ianukovici să anunțe organizarea alegerilor anticipate. Aceste revendicări sunt cu șanse de a fi luate în calcul?

Leonid Litra: „Eu mă îndoiesc că sunt cu șanse de a fi luate în calcul. Bineînțeles că ceea ce privește guvernul este o revendicare absolut legitimă pentru că Ucraina are nevoie, în acest moment, de o perioadă de calm și un guvern de coaliție. Pentru că altfel nu cred că, în primul rând, va fi votat un guvern de opoziție. În al doilea rând, viitorul guvern trebuie să fie condus de un lider al opoziției. Toate drumurile duc, în acest moment, spre Arseni Iațeniuk, dar poate fi și altă persoană, bineînțeles care ar face parte din acest guvern, inclusiv oameni din Partidul Regiunilor. Dar trebuie să fie o partajare foarte exactă. Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe trebuie să fie condus de persoane din opoziție, alte persoane din Partidul Regiunilor, iar ministerele care sunt cele mai sensibile la criza de astăzi, cum ar fi Ministerul de Interne, Ministerul Apărării trebuie să fie conduse de persoane neutre, civile care sunt acceptate atât de o parte, cât și de alta pentru a evita oricare implicare în viitoare scenarii violente sau mai puțin pașnice din Ucraina. În plus, un guvern de coaliție, care ar fi fondat pe principiile menționate anterior, ar primi și sprijinul Vestului, ar primi și sprijinul cumva al Rusiei. Rusia nu ar dori această variantă, dar totuși este mai acceptabilă decât un guvern de opoziție sau alegeri anticipate și ar primi, eventual, și finanțarea Vestului. Cât privește alegerile, nu există condiții pentru ca aceste alegeri să aibă loc. În primul rând, pentru alegeri în Rada Supremă nu există condiții pentru ca Parlamentul să își încheie mandatul actual, deci, nu există aceste condiții, iar, pentru ca să fie declarate alegeri prezidențiale, înainte de termen, tot practic nu există alte condiții decât depunerea mandatului benevol de către președintele Ianukovici. Pentru că în Ucraina nu există un mecanism de retragere a acestui mandat sau așa-numita procedură de impeachment. Din
Este irealist să ne așteptăm că președintele va depune de sine stătător mandatul, am văzut, chiar irealist să facă concesiuni cu adevărat.
acest considerent, practic, este irealist să ne așteptăm că președintele va depune de sine stătător mandatul, am văzut, chiar irealist să facă concesiuni cu adevărat. Pentru că tot ceea ce s-a întâmplat până acum nu au fost concesiuni, a fost, mai degrabă, imitarea unui proces pentru că făceau pași în direcție greșită, ca să spun așa, și dintr-o parte, și din alta. Și, atunci când avea loc un dialog privind reglementarea crizei, de ajungea în punctul zero, de unde s-a pornit, practic, nimic nu se schimbă. Din această cauză, este nevoie de un dialog sincer, în primul rând, între părți și concesiuni adevărate. Atunci când se vorbește că se va pune în discuție revenirea la Constituția din 2004, trebuie să aibă loc, dar nu punerea pe agendă a altor probleme.”

Europa Liberă: Factorul rusesc mai este atât de pronunțat implicat? Mai joacă vreun rol, în general, acest factor rusesc?

Leonid Litra:
„Bineînțeles că factorul rusesc este prezent, în special, pentru că să nu uităm că această criză a început de la nesemnarea Acordului de Asociere care s-a transformat într-o criză deja la nivel de componente politice. Iar alimentarea scenariului nesemnării Acordului de Asociere a fost ghidată de Rusia, coordonată de Rusia. Și Rusia și-a avut aportul direct în acest proces, prin semnarea acestui credit care este încă neclar pentru că este dat Ucrainei pentru a întoarce datoriile Ucrainei către Rusia și nu ajută, în mod real, la situația din Ucraina. Din acest considerent, mai vedem că, de exemplu, tot din Rusia sau prin intermediul mesagerilor care sunt aici și care reprezintă, în fond, poziția Rusiei, cum ar fi domnul Medveciuk, se promovează idei care au tangență și cu Republica Moldova, ideea federalizării Ucrainei, de exemplu care este cumva un scenariu periculos.”

Europa Liberă: Am auzit declarația liderului de la Kiev, domnul Ianukovici, care zicea că nici vorbă despre o eventuală federalizare a Ucrainei.

Leonid Litra:
„Sigur. Așa cum era ideea că nici vorbă nu poate fi despre nesemnarea Acordului de Asociere, era începutul lui noiembrie. Iată că, până la urmă, la presiunea rușilor, s-a întâmplat ca și Acordul de Asociere să nu fie semnat și să fie generată o criză cu implicații foarte mari atât pentru economie, cât și pentru procesul de conciliere și creare a unui stat funcțional, Ucraina.”

Europa Liberă: Pe cât de întemeiate ar fi aceste voci care spun că o scindare, o divizare a Ucrainei ar fi inevitabilă?

Leonid Litra:
„Eu nu cred că ar fi inevitabilă. Dar scenariul divizării Ucrainei a trecut din domeniul teoriei în domeniul real. Pentru că tot ce se întâmplă, inclusiv cu asaltarea acestor administrații regionale, inclusiv cu această divizare pe criterii ideologice și viziunea de viitor a dezvoltării Ucrainei, toate aceste lucruri cumva induc acest scenariu, dar eu cred că el încă este improbabil. Și, în general, situația din Ucraina este similară cu cea a războiului rece, când pacea este imposibilă, iar războiul este improbabil, deocamdată. Dar cred că ceea ce se întâmplă acum și, mai ales, astăzi dă
Cei care conduc Ucraina au obligația de a lua măsuri urgente de compromis.
credit cumva ideii că Ianukovici, cei care conduc Ucraina au obligația de a lua măsuri urgente de compromis. Și este vorba nu de săptămâni, cum a fost anterior, dar de zile deja. Pentru că, spunea unul din liderii opoziției, Iațeniuk, la sfârșitul săptămânii trecute, că: „Atunci nici noi nu vom putea face nimic pentru că atunci va vorbi strada”. Iată că astăzi deja vorbește strada, dă tonul discuțiilor și este un moment periculos, este un moment care trebuie să fie evitat pentru că funcționalitatea Ucrainei și, în general, a statului este pusă sub un semn de întrebare.”

Europa Liberă: Pe cât de mult poate ajuta dialogul dintre Kiev și Bruxelles pentru a fi depășită această situație, inclusiv dacă se dorește evitarea vărsării de sânge?

Leonid Litra:
„Dialogul poate fi pozitiv și poate ajuta în momentul în care partea ucraineană este de acord cu acest dialog. Atât timp cât acest dialog este unul cosmetic, care nu are implicații, până în acest moment, Kievul a fost foarte atent în a lăsa reprezentanții Bruxellesului de a se apropia mai mult în ceea ce privește managementul crizei în Ucraina. Au fost încercări și sunt încercări și din partea Rusiei, inclusiv de a se implica în acest dialog, de exemplu, ministrul de Externe al Rusiei, Lavrov, spunea că ar trebui puterile lumii să se întâlnească și să discute situația din Ucraina. Este un scenariu care, a propos, nu este agreat în Ucraina pentru că ucraineni consideră că o discuție
O pace semnată între Bruxelles și Moscova privind zona estică sau Parteneriatul Estic nu este capabilă să rezolve acele animozități, acele crize, acele dueluri din interiorul Ucrainei.
a puterilor mondiale nu poate avea loc, în absența Ucrainei, o discuție despre Ucraina nu poate avea loc în absența Ucrainei și criza trebuie să fie rezolvată, mai întâi, din interior. Deci o pace semnată între Bruxelles și Moscova privind zona estică sau Parteneriatul Estic nu este capabilă să rezolve acele animozități, acele crize, acele dueluri din interiorul Ucrainei. Din această cauză, consensul trebuie găsit în interior. Și eu cred că Bruxellesul are capacitatea de a oferi asistența de care Ucraina are nevoie. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, mai întâi, trebuie să fie clar văzută voința Kievului, prin nerecurgerea la aceste provocări sau la aceste acțiuni care prelungesc criza.”

Europa Liberă: Pe cât de important este ca această lecție din Ucraina să fie învățată de Moldova?

Leonid Litra:
„Moldova a trecut prin ceva similar, în 2009, dar a fost mai degrabă un început de criză, care a fost fixat mult mai ușor. Noi am putea avea aceleași probleme doar pe filiera vectorului geopolitic. Am văzut ce s-a întâmplat cu așa-numitul „referendum” din Găgăuzia, se încearcă a extinde acest model pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Dar pe intern Republica Moldova are o situație mult mai stabilă și mai bună pentru că există un dialog. În al doilea rând, se comunică pe aceste dimensiuni și nu se încearcă
Chișinăul putea, teoretic vorbind, să intervină în stoparea acestui așa-numit „referendum”, dar nu a făcut acest lucru și este un lucru deștept. Deci Chișinăul a putut să evite aceste provocări. În Ucraina, din alte motive, bineînțeles, dar aceste provocări nu au fost evitate.
provocarea cu utilizarea forței. Chișinăul putea, teoretic vorbind, să intervină în stoparea acestui așa-numit „referendum”, dar nu a făcut acest lucru și este un lucru deștept. Deci Chișinăul a putut să evite aceste provocări. În Ucraina, din alte motive, bineînțeles, dar aceste provocări nu au fost evitate. Și cred că riscul mai mare care există acum este legat și de regiunea transnistreană, prin care se încearcă agravarea situației din Republica Moldova, în vederea semnării Acordului de Asociere și, bineînțeles, unele autorități locale care nu sunt de acord și ele au dreptul să nu fie de acord cu dezvoltarea și cu viziunea Republicii Moldova privind asocierea cu UE, dar trebuie să fim de acord că, dacă majoritatea își dorește acest lucru și guvernul a fost investit anume pentru a îndeplini acest lucru, ei trebuie să aștepte alegerile, să demonstreze că nu au dreptate și să câștige aceste alegeri, și apoi să înceapă să schimbe acest curs. Bineînțeles că eu, fiind, mai degrabă, loial ideii integrării europene a Republicii Moldova, sper că acest lucru nu se va întâmpla.”
XS
SM
MD
LG