Linkuri accesibilitate

Un interviu cu europarlamentara română Renate Weber despre situația migranției și a forței de muncă în Uniunea Europeană.



De la 1 ianuarie, cetăţenii români şi bulgari se bucură de libertatea totală de a munci şi a se stabili oriunde în Uniunea Europeană – o libertate de mişcare care, mai ales din motive electorale, nu este apreciată de toate ţările membre. De aceea, în Marea Britanie şi în Germania au izbucnit dezbateri aprinse, care de multe ori au derapat în populism, despre un posibil „turism pentru beneficii sociale” – scenariul fiind că români sau bulgari săraci vor pleca în ţările bogate ale UE, unde vor cere ajutoare sociale (la care au dreptul), mult mai mari decât în ţările lor. Şi evident, de aceste drepturi se bucură şi toţi moldovenii care au cetăţenia română sau bulgară. Liliana Barbăroşie a stat de vorbă cu europarlamentara liberală din România, Renate Weber:

Europa Liberă: Am vrea să le explicăm mai întâi ascultătorilor de ce unele ţări şi-au putut permite până acum aceste restricţii la nivel european, şi altele nu?

Renate Weber:
„În 2007, când România a aderat la UE, prin tratatele pe care le-am semnat cu toate ţările a existat o prevedere prin care statele membre, dacă economia lor o impune, puteau să restricţioneze accesul pe piaţa muncii cel mai târziu până la 31 decembrie 2013. Şi asta s-a întâmplat. Cu unele ţări, nu cu toate. Au fost ţări care au avut piaţa deschisă pentru români de la bun început, dar după aceea, de exemplu Spania, au restricţionat-o pentru că s-a confruntat cu o situaţie economică foarte grea, au fost altele care au avut-o deschisă în permanenţă şi au fost altele care au ţinut-o morţiş chiar până la 31 decembrie 2013.

Acum, ceea ce se vede în ultima vreme ca idei ale unor state membre de a limita migraţia, că nu-i vorba să restricţioneze românilor sau bulgarilor accesul (asta nu se mai poate şi toţi ştiu) dar au venit unii cu idei de a limita numărul migranţilor comunitari, adică cetăţeni europeni dintr-un stat care merg să muncească în alt stat.

Toate aceste idei, însă, trebuie s-o spunem foarte ferm, vin chiar pe fondul unor campanii populiste deşănţate, care nu au nici un fel de legătură cu realitatea din fiecare ţară şi din UE. Pentru că toate studiile de până acum arată că peste tot unde a existat această migraţiune a forţei de muncă, ea a contribuit de fapt foarte mult la dezvoltarea economică a acelor state, la bugetul acelor state.

Ştiţi care e procentul acestei migraţii a forţei de muncă per total pe UE? 2,8 la sută. Deci, doar 2,8 la sută din cele 500 de milioane de cetăţeni ai UE sunt persoane care lucrează în altă ţară decât în ţara lor de origine. ”

Europa Liberă: De ce se tem de fapt unele ţări, sau unele partide din unele ţări europene care optează pentru aceste limitări?

Renate Weber:
„De votul electoratului lor - atâta tot. Ei nu se tem că vor veni românii, bulgarii, sau polonezii. Şi polonezii au avut parte de un tratament destul de asemănător la data la care Polonia a intrat. Ei nu se tem neapărat că vom veni într-un număr atât de mare încât să le periclităm, vezi Doamne, situaţia de angajare din ţările lor. Ei sunt de fapt extremişti – UKIP din Marea Britanie este un partid de extremă, Frontul Naţional din Franţa a lui Marine Le Pen este un partid de extremă dreapta – şi ei au ajuns la concluzia că numai discursul împotriva celor din afara Uniunii nu e suficient şi vor să fie cât mai mult împotriva Uniunii însăşi. Şi cum poţi face asta? Păi, fiind împotriva cetăţenilor europeni care merg într-o ţară sau alta să muncească. Deci, chiar nu este nimic solid pe care să se bazeze.

Ei transformă câte un caz individual de abuz de sistem social - vă daţi seama că primii care abuzează de sistemul social al unei ţări sunt chiar cetăţenii acelei ţări -, dar ei transformă un caz individual care se produce, că sigur că se mai produc şi din astea, în generalităţi. Şi se ajunge la absurd. UKIP a împărţit la un moment dat nişte fluturaşi în care se spunea că de la 1 ianuarie 2014 , 29 de milioane de români şi bulgari vor veni în Marea Britanie – cele două ţări nu au atâta populaţie.

Să ştiţi că am fost extrem de impresionată de dezbaterea din Parlamentul European, care nu a fost câtuşi de puţin o ceartă. Cu excepţia a doi-trei britanici, a lui Marine Le Pen şi a unei italience, să ştiţi că toţi ceilalţi au avut un discurs extrem de echilibrat, de raţional. M-a surprins plăcut poziţia polonezilor, oamenii aceia care sunt urmăriţi în continuare de umilinţa la care au fost supuşi concetăţenii lor polonezi în 2004-2005 şi care au fost foarte solidari cu românii şi bulgarii în acest demers al nostru de a pune lucrurile pe un făgaş aşa cum trebuie în ceea ce priveşte libertatea de mişcare şi nediscriminarea pe piaţa muncii.”

Europa Liberă: Astea fiind spune, acum cum stau lucrurile: există şanse să se discute nişte limitări, nu există nici una?

Renate Weber:
„Nu. Parlamentul de foarte multe ori aşează tendinţele, ca să spun aşa, aduce temele pe agendă, le provoacă ca şi dezbatere, pentru ca să Avem o poziţie foarte clară. Iar aici am av ut o poziţiei extraordinar de clară. Comisia Europeană, în permanenţă sub presiunea Parlamentului, a avut o poziţie foarte fermă; Consiliul, care de data aceasta era reprezentat de preşedinţia greacă, iarăşi a fost foarte ferm - deci nici pomeneală să se materializeze în vreun fel ideile pe care le-au lansat anumiţi politicieni - chit că era vorba de primul ministru al marii Britanii Cameron sau de ministrul de interne francez Valls. Ei au venit cu formule să nu fie turism pentru asistenţă socială. Păi, nici nu este.

Dacă vă uitaţi statistic la cei din România care au plecat, apoi oamenii muncesc. Problema cea mare este că ei au propriile lor lacune în legislaţia lor. Ei pe aia trebuie să şi-o corecteze, fără însă să discrimineze. Asta a fost foarte clar, iar rezoluţia pe care am votat-o , şi, sincer, chiar mă mândresc că am negociat-o, este o rezoluţie foarte bună. Poate una din cele mai puternice şi substanţiale pe care al văzut-o vreodată în Parlamentul European.”

Europa Liberă: Ultimul aspect pe care am vrea să-l lămurim. Moldovenii aşteaptă abolirea pentru ei foarte curând a vizelor pentru UE şi le se spune mereu că vor obţine această abolire, dar fără drept de muncă. Probabil ar trebui să le explicăm o dată în plus că situaţia lor, cu excepţia celor care deţin un paşaport român, este diferită de cea a românilor?

Renate Weber:
„Din cetăţenia europeană decurg anumite drepturi, privilegii şi, evident, obligaţii. Cetăţenii moldoveni care nu au cetăţenie română (pentru că cei care au cetăţenie română deja se raportează la cetăţenia europeană), dar cetăţenii moldoveni care nu au cetăţenie română nu sunt cetăţeni europeni. Ei sunt extracomunitari şi lor şi se aplică regulile generale pe care tocmai am reuşit în sfârşit în acest mandat să le votăm cu privire la migraţiune şi azil, dacă e cazul.

Iar cu privire la migraţiune până acum în UE existau 27, acum 28 cu Croaţia, de politici statale diferite. Nu existau nişte standarde minimale. În acest moment există această nouă legislaţie – un pachet legislativ care cuprinde mai multe legi europene care se referă inclusiv la permisul de muncă. De exemplu, dacă cineva vine şi lucrează într-un loc şi se întâmplă ceva şi se închide locul acela, sau îşi pierde acel loc de muncă, în anumite condiţii are posibilitatea să nu se mai întoarcă acasă, ci să-şi caute un alt loc de muncă. Sau dacă vine la studii, după studii iarăşi nu mai trebuie să se întoarcă acasă şi după aia să revină. Beneficiile sociale la fel sunt prinse. Că sunt oameni care poate lucrează 15-20 de ani într-un stat al UE şi atunci e firesc ca la pensii lucrul acesta să se calculeze. Dar aceasta este o legislaţie care, repet, acum s-a încheiat, chiar dacă trebuia să se încheie la sfârşitul lui 2012, dar a fost dificil la negocieri.

Mai avem de votat în săptămânile următoare ultimele directive şi gata, o să intre în vigoare. Deci vom avea un alt cadru, însă cu toată părerea de rău asta este situaţia: cetăţenii moldoveni nu sunt cetăţeni europeni, sunt extracomunitari. Iar ridicarea vizelor are şi ea anumite condiţii pentru că se ridică într-adevăr, vizele,l dar există întotdeauna şi posibilitatea să abuzezi de lucrul acesta şi asta are şi consecinţe. Asupra persoanei care abuzează, dar poate să aibă şi asupra statului, în sensul suspendării ridicării vizelor. Deci într-adevăr e mai anevoios, dar strict din cauza aceasta – că încă Moldova nu este membră a UE.”


XS
SM
MD
LG