Linkuri accesibilitate

Între ciocanul FMI şi nicovala anului electoral: bugetul 2014 în dezbaterea Parlamentului


Comuniştii şi socialiştii au părăsit sala de şedinţe a Parlamentului în semn de protest.



Proiectul de buget pe 2014 a intrat în dezbaterea Parlamentului. Un buget care încearcă să împace aşteptările Fondului Monetar Internaţional, cu care guvernul vrea să continue cooperarea, cu aşteptările electoratului. Un şpagat care a pus guvernul într-o situaţie precară, astăzi, în Parlament.

Discuţiile celor două proiecte de importanţă majoră pentru anul bugetar 2014 - politica bugetar-fiscală şi legea bugetului - au loc în lipsa practic unei jumătăţi din deputaţi. Pentru că au fost înlăturaţi de la dezbaterea din comisii, nu doar deputaţii comunişti, ci şi cei din grupurile Dodon sau Mişin au părăsit în semn de protest şedinţa. Au rămas doar liberalii lui Mihai Ghimpu, şi ei foarte critici faţă de cele două proiecte, dar prezenţa cărora a asigurat un cvorum, chiar dacă la limită, de 51 de deputaţi prezenţi, care a permis majoritarilor să avanseze cu discuţiile pe legile bugetare.

Felul cum majoritarii au înlăturat opoziţia de la dezbaterile din comisii, prealabile celor din plen - discuţii care practic asigură transparenţa acestui proces - este însă doar pretextul tehnic pe care l-au invocat grupurile de deputaţi ce boicotează şedinţa. Esenţa nemulţumirii lor este însă mult mai gravă, iar deputatul Igor Dodon ne-a explicat în ce constă această nemulţumire:

„În primul rând, în politica fiscală sunt mai multe prevederi care ascund conflicte de interese: începând cu TVA-ul în agricultorii, unde guvernanţii au promis agricultorilor 8%, iar FMI şi BM insistă pe 20%. În buget sunt alte probleme, mult mai mari - un deficit enorm, de peste 2 miliarde de lei, care se acoperă totalmente din granturi şi credite externe. În plus, tot ce ţine de investiţii capital, anexa nr. 6 care trebuie să fie la buget, nu este prezentată, adică repartizarea banilor pe obiecte de investiţii şi pe localităţi nu este prezentată deputaţilor. Asta înseamnă că e an electoral şi ei împart bani doar primăriilor lor ca să meargă în alegeri, şi probabil nici între ei nu au ajuns încă la numitor comun.”

Pe lângă întârzierea cu două luni jumătate, lipsa de transparenţă este se pare observaţia de bază care se poate face în legătură cu felul în care se dezbat în acest an legile bugetare. La fel s-a întâmplat în guvern, unde legile au fost votate fără expertiza prealabilă a ONG-urilor ce monitorizează transparenţa decizională, acestea din urmă adresând chiar o plângere în judecată pe numele executivului. La fel s-a procedat şi în Parlament, unde într-o singură comisie, cea de profil, dezbaterea proiectelor a durat câteva minute, pentru a lipsi membrii comisiei din alte fracţiuni parlamentare decât cele majoritare de timp pentru critică. Ce ascunde această lipsă de transparenţă? O explicaţie formulată din nou de Igor Dodon:

„Ei (majoritarii) nu au încotro decât să găsească limbă comună cu FMI, pentru că de aceasta depinde 2,5 miliarde de lei necesare pentru acoperirea deficitului bugetar. Eu cred că ei vor aproba în primă lectură 8% în agricultură, iar în lectura a doua – vor reveni la 20%.”

Fiecare din partidele prezente astăzi în sala Parlamentului încearcă să obţină un câştig propriu din aceste dezbateri. Liberal-democraţii, care, printr-o decizie a liderului lor, Vlad Filat, dinaintea demisiei din fruntea guvernului, au promis agricultorilor revenirea la TVA-ul de 8% în agricultură, deşi tot ei promovaseră cu un an mai devreme ridicarea acesteia la 20 de procente la insistenţa FMI, vor să se asigure că îşi pot respecta promisiunea. Democraţii, la rândul lor, vor obţinerea, la pachet, a unui TVA de 8% şi la zahăr, atât pentru producătorii locali, cât şi pentru importuri, iar acest lucru devine limpede din fervoarea cu care a apărat această prevedere liderul democrat, Marian Lupu:

„Să fie clar – vom avea TVA de 8 procente la zahărul atât local, cât şi cel din import. Suntem membri ai OMC, nu putem aplica taxe diferite.”

Şi, în sfârşit, liberalii din grupul Ghimpu, vor să obţină în schimbul asigurării cvorumului o decizie a legislativului care ar transforma ziua de 25 decembrie, când e Crăciun pe stil nou, sărbătoare oficială în Republica Moldova, aşa cum s-a văzut din insistenţa cu care deputatul Valeriu Munteanu negocia includerea pe agendă a acestei chestiuni:

„Este o solicitare respectuoasă din partea fracţiunii PL: să includem proiectul în agendă şi să mergem mai departe că avem mult de lucru.

Liliana Palihovici: „Să nu facem politică pe Crăciun. Discutăm astăzi legile bugetare, iar în şedinţa de joi – propunerea dvs.”

Cea mai mare dificultate la care indică experţii este că, revenind la TVA-ul de 8% în agricultură, coaliţia riscă să nu obţină acordul cu FMI care ar deschide calea către finanţări externe capabile să acopere deficitul enorm, de două miliarde jumătate, din bugetul pe anul viitor. Experţii Fondului cred nejustificată această facilitate, la fel ca şi Mihai Manole, fost ministru al finanţelor, căruia i-am solicitat un comentariu:

„Sistemul de subvenţionare al agriculturii trebuie să fie cel care să dezvolte agricultura. Iar TVA-ul trebuie să rămână neatins. Pentru că dacă dăm 8% în agricultură, noi trecem presiunea fiscală pe cei care sunt următorii în lanţ – procesatorii. Nu aşa se face. Nu ar trebui să căutăm problema în TVA, pentru că aşa nu schimbăm noi situaţia în agricultură – o să fie şi firme fantomă, şi scheme diferite. Subvenţionarea trebuie să fie regândită. Iar TVA-ul trebuie aplicat aşa cum trebuie.”

De mai multe săptămâni, autorităţile încearcă să convingă FMI că are surse de acoperire a revenirii la TVA-ul de 8%, dar deocamdată se pare că fără succes.
XS
SM
MD
LG