Linkuri accesibilitate

Zinaida Greceanîi: „E foarte trist şi cu proiectul de buget, şi cu politica fiscală”


Zinaida Greceanîi

Zinaida Greceanîi

Fostul premier şi fostul ministru de finanţe în dialog cu Valentina Ursu.



Europa Liberă: Ce credeţi dumneavoastră despre felul cum se discută şi cum se aprobă politica fiscală pentru anul viitor?

Zinaida Greceanîi: „Nu a fost o discuţie publică, cu invitarea patronatelor, de fapt, fără sindicate, cu invitarea societăţii civile, care aveau diferite propuneri la îmbunătăţirea politicii fiscale. Dar în această politică fiscală sunt nişte lucruri foarte principiale.”

Europa Liberă: În ce constă îmbunătăţirea politicii fiscale?

Zinaida Greceanîi: „Această politică fiscală nicicum nu stimulează dezvoltarea mediului de afaceri, fiindcă pentru anul următor povara fiscală asupra businessului şi a tuturor contribuabililor la buget este în creştere. Aceasta nu este o stimulare pentru
Politica fiscală nu stimulează dezvoltarea mediului de afaceri, fiindcă pentru anul următor povara fiscală asupra businessului şi a tuturor contribuabililor la buget este în creştere...
dezvoltarea mediului de afaceri. Este în creştere, comparativ chiar şi cu anul acesta, şi s-a majorat de la 31% în PIB, până la 32,7% pentru anul viitor.

Un lucru foarte principial, este prevăzută creşterea defalcărilor la bugetul asigurărilor medicale cu 1%, adică 0,5% pentru angajator şi 0,5% pentru angajat. Costul poliţei de asigurare creşte. În proiectul bugetului pentru anul următor, fiţi atenţi, ponderea cheltuielilor în PIB pentru ocrotirea sănătăţii este în descreştere. Ce facem? Majorăm povara asupra agenţilor economici şi a persoanelor fizice, în acelaşi timp, practic, ei îmi spun azi: „Da, dar creşte PIB-ul.” Bine, PIB-ul creşte, dar uitaţi-vă cu cât majoraţi voi şi aceste defalcări la bugetul asigurărilor medicale.

Eu nu mai vorbesc că ponderea în PIB, pe toată sfera socială, este de doar în descreştere. O creştere neesenţială este doar pentru transport şi exclusiv din contul surselor externe. Ce aş mai putea să spun? Când vorbesc despre creşterea poverii fiscale, cresc şi toate cotele de impozitare. În primul rând, la accize. Toate accizele la toate mărfurile se indexează la rata inflaţiei, iar accizele pentru produsele petroliere se mai indexează şi la creşterea produsului intern brut, adică rata inflaţiei plus creşterea produsului intern brut în total cu 9,3% cota accizelor se majorează.”

Europa Liberă: Şi, astfel, am înţeles că sunt planificate acumulări de aproape 170 de milioane de lei?

Zinaida Greceanîi: „Circa 180 de milioane de lei. Da, dar din buzunarul cui noi le scoatem? Cine sunt plătitorii de accize la produsele petroliere? În primul rând,
Cine sunt plătitorii de accize la produsele petroliere? În primul rând, agricultorii. Pentru agricultură, de altfel, noi nimic nu majorăm...
agricultorii. Pentru agricultură, de altfel, noi nimic nu majorăm.”

Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, totuşi, TVA pentru producţia agricolă revine la 8%?

Zinaida Greceanîi: „Bine, revine TVA pentru producătorii agricoli la 8%, ceea ce este foarte discutabil. Dar ce facem cu procesatorii? Procesatorii vor avea TVA 20%, acei care prelucrează producţia agricolă – moară în sat, oloiniţă, nu mai ştiu ce – care fac conserve din producţia agricolă şi o fac absolut de sine stătător, cumpără producţie agricolă. Noi am propus, haideţi să facem TVA pe tot lanţul. Şi, de fapt, practica aceasta a existat, de la început până la sfârşit să fie unic. Nu suntem azi gata să-l micşorăm la 15%, haideţi să-l facem 20%, pe tot lanţul, dar pentru producătorii agricoli toate 20% se întorc înapoi, în decurs de cinci zile. Şi toată lumea ar fi mulţumită.”

Europa Liberă: Dar aici, mi se pare, există şi recomandările FMI, pentru că şi în continuare sunt discuţii pe acest subiect. Este şi practica folosită cu succes în ţările europene.

Zinaida Greceanîi: „FMI tot timpul a insistat ca TVA la producţia agricolă să fie unica cotă pentru toţi, nimeni să nu aibă de suferit. FMI a insistat tot timpul la poziţia
Am ajuns de unde ne-am pornit – să argumentăm cu integrarea europeană majorarea cotelor accizelor...
aceasta. Dar ceea ce au spus acuma unii guvernanţi, că noi nu putem să nu majorăm cotele accizelor, fiindcă noi mergem spre integrarea europeană şi, odată cu semnarea Acordului de Liber Schimb, noi trebuie să avem cotele accizelor egale cu ţările europene. Altfel, nimeni nu o să ne înţeleagă şi nu o să ne permită lucrul acesta. Am ajuns de unde ne-am pornit – să argumentăm cu integrarea europeană majorarea cotelor accizelor. Poate noi, dimpotrivă, trebuie să îmbunătăţim administrarea fiscală, să colectăm ceea ce se cuvine la buget şi apoi şi fiscală, şi vamală.”

Europa Liberă: Politica fiscală pentru anul viitor ar trebui să fie conformă viitorului Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană?

Zinaida Greceanîi: „Nu ştiu ce înţelegere au ei. Nu cunosc lucrul acesta. Dar noi nu trebuie să ne uităm doar la Acord. Guvernarea, când l-a negociat, trebuia să aibă capacitatea să vadă cum asta o să funcţioneze la noi. Ce înseamnă noi să avem aceleaşi accize ca Uniunea Europeană? Care e capacitatea noastră de plată? Care este stimularea pentru agenţii economici din agricultură? Să nu uităm că acei din agricultură, din Uniunea Europeană, au o subvenţionare foarte puternică. Ce subvenţionări au producătorii noştri agricoli? De aici trebuie să pornim. De aceea, şi capacitatea de a negocia.

Sunt multe probleme. Noi deja am făcut mai multe amendamente la această politică fiscală, inclusiv când vrem să majorăm încasările la buget din contul amenzilor. Şi
Ce înseamnă să avem aceleaşi accize ca Uniunea Europeană? Care e capacitatea noastră de plată?...
când amenzile sunt stabilite foarte majore şi sunt pentru aceleaşi unităţi comerciale. O amendă de 50 de mii pentru un butic care, el, cu toată marfa lui, vorbesc de un magazin din sat, cu imobilul şi cu tot, nu coastă 50 de mii de lei. De aceea, noi am propus micşorarea acestor amenzi şi ea trebuie să fie diversificată.

Sau, noi, pe parcursul întregului an, am vorbit şi nu s-a ajuns nici în proiectul acesta de politică fiscală. Când nu este plafonată cota maximă a taxelor locale, ştiţi ce fac consilierii locali? Acesta nu e de-al nostru, nu e din partid la noi, funcţionează pe teritoriul satului, hai să-i facem o taxă locală pe care el nu o să aibă capacitatea s-o achite şi-l îngropăm. Ei nu se uită cum să capete mai mulţi bani la buget, dar se uită cum să se răfuiască unul pe altul. Asta e mentalitatea. Şi noi nu putem să mergem acum la pasul acesta, când noi am scos plafonarea. Şi despre aceasta au vorbit toţi în lung şi-n lat şi pe parcursul întregului an. Aceasta a trebuit exclusă demult. Nu ştiu, în proiectul care este prezentat, această excludere nu este, dar aşa intuiesc, măcar de aceasta la guvernare trebuie să le ajungă capacitatea şi să meargă măcar la acest pas pentru autorităţile publice locale.”

Europa Liberă: E nevoie să fie modificat Codul Fiscal? Zicea cineva că politica fiscală nu este o dogmă, ea are nevoie de o îmbunătăţire permanentă.

Zinaida Greceanîi: „Eu vreau să vă aduc un singur exemplu. Când s-a aprobat politica fiscală pentru anul 2013, noi am indicat mai multe lacune, inclusiv cu bunurile introduse în capitalul statutar, că trebuie să fie această scutire. Acuma ei vin acum cu aceaste propuneri. Dar eu vreau altceva să vă spun. Când s-a aprobat această politică fiscală pentru 2013, noi am spus, uite, acestea sunt lacunele. Pe parcursul anului, practic, la toate aceste momente au revenit şi pe parcursul anului la Codul fiscal au fost introduse 10 modificări. Aceasta este o stabilitate fiscală? Ce să creadă agentul economic? El ştie ce o să fie mâine, la care funcţionar şi ce îi trăsneşte prin cap?”

Europa Liberă: Dar mai mulţi bani la buget înseamnă şi o luptă acerbă cu economia tenebră.

Zinaida Greceanîi: „Fără doar şi poate, în primul rând. Dar economia tenebră, ca să iasă la suprafaţă, noi trebuie s-o stimulăm cum să iasă la suprafaţă, dar nu să o băgăm în tenebru şi mai mult.”

Europa Liberă: Cum să o scoatem la suprafaţă?

Zinaida Greceanîi: „Sunt o sumedenie de modalităţi. Noi, ce vă pare, de ce noi atunci, în 2007, începând cu 2008, am propus cota zero la impozitul pe venit? Şi era
Economia tenebră, ca să iasă la suprafaţă, noi trebuie s-o stimulăm cum să iasă la suprafaţă, dar nu să o băgăm în tenebru şi mai mult...
efectul. Fiindcă aceasta era 1,5 miliarde de lei care nu erau încasaţi la buget, dar, în schimb, ei veneau prin TVA, prin alte impozite la direct. Nu aveau temei de ce să ascundă volumul de circulaţie, nu aveau temei de ce să ascundă venitul. Ei puteau să-l investească deschis. Acum, sigur, li se pare că totul e foarte bine. Noi trebuie să mergem prin modalităţi de stimulare. Eu înţeleg că ei negociază şi cu Fondul Monetar.

Sau uitaţi-vă, eu mă uit în proiectul legii, modificările acestea de politică fiscală, se fac promisiuni. Anul trecut, s-a adoptat o lege unde funcţionarii publici trebuiau să fie stimulaţi, cei care au rezultatele activităţii, pe parcursul anului, care au demonstrat careva performanţe. Legea adoptată de guvernarea actuală, dar acuma spun că noi nu avem banii aceştia în buget, hai s-o amânăm. Dar de ce facem promisiuni? Poate nu trebuie să facem promisiuni la oameni? Funcţionarii publici care au salarii de 2500 sau 3000 lei, vai de capul lor, dar noi trebuie să-i încurajăm cumva pe cei care să lucreze în continuare. Sunt multe lucruri din astea, s-au făcut o sumedenie de promisiuni. De fapt, pe urmă de care se şi dezic. Aşa precum şi cu toate celelalte
Poate nu trebuie să facem promisiuni la oameni?...
politici, fac promisiuni şi pe urmă se dezic de dânsele.

Dacă e să vorbim la general de buget, eu sunt absolut încrezută că, dacă chiar să facă reforme în oricare ramură, banii trebuie să rămână în ramură, fiindcă trebuie să vedem şi, ca pondere în produsul intern brut, care sunt cheltuielile pentru ramura respectivă, fiindcă, dacă noi ramura nu o vom stimula şi nu o să investim în ramura respectivă, dar doar o să facem optimizări şi o să scoatem banii de acolo, atunci nimic din asta bun nu se primeşte pentru societate. ”

Europa Liberă: Bugetul pe anul viitor poate fi calificat drept unul social, din moment ce cea mai mare parte a cheltuielilor constituie domeniul social?

Zinaida Greceanîi: „ Într-adevăr, 67% din bugetul public naţional sunt cheltuieli pentru domeniul social. În acelaşi timp, ca pondere în PIB, cel mai mult descresc cheltuielile de ordin social.”

Europa Liberă: Credeţi că vor mai ajunge bani şi pentru majorări de pensii, salarii?

Zinaida Greceanîi: „ Mă uit pe ordinea de zi pe mâine în comisie este majorarea
Într-adevăr, 67% din bugetul public naţional sunt cheltuieli pentru domeniul social. În acelaşi timp, ca pondere în PIB, cel mai mult descresc cheltuielile de ordin social...
salariilor judecătorilor. Cred că cu majorarea salariilor în sistemul judiciar noi n-o să hotărâm problema corupţiei. Problema corupţiei se începe de la sistemul cum noi educăm societatea. ”

Europa Liberă: Pe de altă parte, chiar ministrul Finanţelor, domnul Arapu, spunea că, dacă se doreşte luptă onestă şi cinstită cu fenomenul corupţiei, trebuie să fie plătit bine judecătorul şi să nu depindă de nimeni şi de nimic.

Zinaida Greceanîi: „ Judecătorul trebuie să fie plătit şi să nu depindă de nimeni şi de nimic. Poliţistul trebuie să fie plătit să nu depindă de nimic. Procurorul trebuie să fie plătit foarte bine ca să nu execute alte indicaţii, decât cele prevăzute de lege şi aşa mai departe. Şi, când am sta să ne gândim, ajungem la o logică foarte simplă. Hai să facem toate plăţile acestea, fiindcă ne dăm seama că poate să ne dea granturi şi credite, cu toate că în buget şi pentru anul viitor sunt planificate sume de granturi şi credite care ca şi anul acesta nu au nicio certitudine şi atunci din nou cu guvernul o să vină şi o să spună că noi nu am primit suma necesară de granturi şi de credite, hai să diminuăm cheltuielile. Înţelegeţi, când punem în buget şi facem o miză pe granturi şi pe credite, noi facem o miză. Scriem o prevedere de cheltuieli. Si dacă nu le primim, aşa cum anul acesta nu s-au primit în 10 luni 900 mln de lei, granturi externe. Dar pentru asta au fost prevăzute cheltuieli, şi ce facem cu cheltuielile acestea? Ştiţi cât nu au fost executate anul acesta cheltuieli? 4 mlrd de lei în 10 luni. ”

Europa Liberă: Asta e o sumă mare?

Zinaida Greceanîi: „ Sigur că e foarte mare. În 10 luni, la bugetul public naţional s-au cheltuit 29 mlrd lei. Până la sfârşitul anului, în 2 luni, au rămas 10 mlrd. Ele au
Până la sfârşitul anului, în 2 luni, au rămas 10 mlrd. de lei. Ele au să se executate? Niciodată...
să se executate? Niciodată. Cum 10 mlrd. lei în 2 luni să execuţi? Dar dacă să ne întoarcem la majorarea salariilor, noi abordarea trebuie să o facem absolut alta. Eu înţeleg că şi judecătorii trebuie să fie plătiţi, dar noi să nu uităm că trebuie să facem alte lucruri, inclusiv pentru sfera socială. Aşa, la prima vedere, pare că cheltuielile pentru sfera socială sunt mari, dar cât de eficiente sunt aceste cheltuieli? Cât de eficient este când primeşte ajutorul social unul care nici nu vrea să muncească şi stă numai şi aşteaptă... ”

Europa Liberă: Pomană de la stat.

Zinaida Greceanîi: „ Stă în bar toată ziua şi strigă la poştă: „Nu mi-au venit banii?” El nu se gândeşte cum să le cumpere la copii ori să facă ceva lângă casă să lucreze grădina. Eu îmi cer scuze că vorbesc aşa, dar asta într-adevăr aşa e.”

Europa Liberă: Dar aici poartă vină şi mentalitatea cetăţeanului.

Zinaida Greceanîi: „ Da, dar, în acelaşi timp, mentalitatea aceasta o educă guvernarea, când spune că nu poate să beneficieze de ajutorul social cel care are un televizor, indiferent de care tip, cel care are un frigider. Noi ce, suntem în epoca de piatră? Şi e foarte trist. E foarte trist şi cu proiectul de buget, şi cu politica fiscală.
Socotiţi, 10 modificări la Codul fiscal, e practic în fiecare lună o modificare. Pe agenţii economici şi pe persoanele fizice îi derutează...
Noi le-am propus să scriem odată în Codul fiscal: politica fiscală poate fi modificată 1 dată la 3 ani, dar nu în Codul fiscal să umblăm de 10 ori pe an. Socotiţi, 10 modificări la Codul fiscal, e practic în fiecare lună o modificare. ”

Europa Liberă: Şi instabilitatea aceasta derutează şi agenţii economici.

Zinaida Greceanîi: „ Pe agenţii economici îi derutează şi pe persoanele fizice le derutează şi cum să-şi dezvolte businessul? Acel care real gândeşte cum să-şi facă o afacere, el se gândeşte: „Eu am o stabilitate, în următorii 3 ani o să fie aşa”. Pentru ce se făcea prognozarea pe termen mediu şi lung? Prognozarea aceasta în cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi lung, aşa cum se numea, acest cadru prevedea şi o previziune a politicii bugetar-fiscale pentru următorii 3 ani, ca oamenii să ştie: iată, în următorii 3 ani, o să fie asta, cam. ”

Europa Liberă: Deci, să înţeleg că dumneavoastră aţi putea să nu votaţi Legea bugetului?

Zinaida Greceanîi: „ Depinde care o să fie rezultatul final. În varianta, care este varianta actuală a politicii fiscale şi a bugetului - categoric nu.”
XS
SM
MD
LG