La aproape o luna de când ministerul finanțelor a afișat prevederile politicii fiscale de anul viitor, Centrul analitic independent Expert-grup a organizat o „masă rotundă”, la care au fost analizate modificările făcute după etapa de consultări publice. Ce propuneri au experţii pentru îmbunătăţirea sistemului fiscal şi cum argumentează autorităţile cerinţele care nu au fost luate în vizor, aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu:
Chiar şi după etapa obligatorie de consultări cu societatea civilă, proiectul politicilor bugetar-fiscale pe care ministerul finanţelor vrea să le aplice de anul viitor nu corespunde aşteptărilor contribuabililor, sugerează expertul Veaceslav Ciobanu de la Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti. El susţine că politicile ar fi trebuit să contribuie la eficientizarea activităţii agenţilor economici, inclusiv prin sistemul de facturi fiscale si al taxelor suportate de angajatori. Expertul spune că plătitorii de taxe şi impozite sunt în aşteptarea unei legislaţii fiscale care să nu lase loc de interpretări atunci când sunt calculate impozitele:
„După părerea mea, cota impozitelor şi taxelor nu este problema cea mai mare cu care noi ne confruntăm. Cea mai mare problemă este legislaţia fiscală care este imperfectă şi ne creează foarte multe probleme în plata şi calcului impozitelor. Dacă statul doreşte multe impozite şi taxe în buget, urmează să întocmească şi legi bune care să nu fie citite la microscop şi cu dicţionarul explicativ alături.”
Experţii au remarcat că deşi în aparenţă problemele fundamentale ce ţin de politica bugetar fiscală sunt discutate cu regularitate şi conştientizate de decidenţi, lucrurile nu se mişcă din loc. Anastasia Certan, de la direcţia politică şi legislaţie fiscală a ministerului finanţelor, spune că în fiecare an măsurile de administrare fiscală sunt revăzute şi simplificate, numai că unele cerinţe ale plătitorilor rămân în lista de aşteptare:
„Nu putem să luăm în considerare toate acele propuneri şi obiecţii, care parvin din partea societăţii la momentul promovării. Unele din ele urmează a fi examinate o perioadă cu mult mai mare decât cea care ar permite promovarea lor rapidă. Altele, fie că parvin argumentate, sau neargumentate, nu pot fi implicate pentru a îmbunătăţi sistemul. Alt moment este că legislaţia fiscală, la etapa de implementare, găseşte impedimente şi în situaţia în care evoluează procesele economice.”
Veaceslav Ciobanu mai spune că şi în acest an se prelungeşte practica de a impune sancţiuni fiscale foarte mari. El crede că amenzile pot fi o modalitate de disciplinare a plătitorului de impozite, numai că această pedeapsă nu trebuie să ruineze agentul economic:
„Da, trebuie sancţionaţi, dar nu în această măsură pentru că aceasta va crea pentru mulţi agenţi economici probleme foarte mari şi posibil fără ca această persoană să fi făcut cu bună cunoştinţă această încălcare. Aceasta se referă şi la alte sancţiuni exagerate. De exemplu, pentru neutilizarea maşinilor de casă şi control, zece mii, 25 de mii, 50 de mii de lei, este foarte mult pentru un agent economic. Şi zece mii de lei este o sancţiune foarte mare.”
Experţii mai recomandă autorităţilor să revadă repartizarea presiunii fiscale pentru diferite categorii de contribuabili, astfel încât să nu se formeze oaze avantajate de impozite invers proporţionale cu profiturile. Iar societatea civilă ar trebui să-şi asume sarcina să exercite o presiune mai mare asupra autorităţilor, pentru ca în final legislaţia fiscală să protejeze plătitorul onest şi loial.
