Linkuri accesibilitate

Ministrul demisionar al finanţelor, Veaceslav Negruţa, răspunde întrebărilor Valentinei Ursu.


Premierul Iurie Leancă l-a demis astăzi pe ministrul finanțelor, Veaceslav Negruța, înlocuindu-l cu Anatol Arapu. Într-un interviu acordat Europei Libere, Negruța a insistat că plecarea lui din fruntea ministerului are rațiuni personale și nu are legătură cu dosarul penal în care figurează pentru abuz de putere. Interviul a fost realizat de Valentina Ursu.


Europa Liberă: Care vă sunt regretele, domnule Negruţa?

Veaceslav Negruţa: „E greu de spus că am regrete. Sunt lucruri pe care le-am reuşit în patru ani. Sunt proiecte cu finalitate şi de fapt asta şi a fost motivaţia de bază de ce acum, la această etapă, am hotărât să depun cerere. ”

Europa Liberă: Dar nu aţi depus cererea pentru că aţi fi fost un ţap ispăşitor?

Veaceslav Negruţa: „Nu, nu mă consider ţap ispăşitor. Mă consider un om care a avut dedicaţie şi responsabilitate totală pe parcursul acestor patru ani. Nu am încălcat legea. Am respectat legea întocmai.”

Europa Liberă: Cazul dosarului Sandulache v-a afectat cel mai mult imaginea.

Veaceslav Negruţa: „Poate imaginea, dar dosarul este atât de mic şi neimportant că nu poate să fie unul determinant în faptul ca un ministru să-şi depună demisia. Dosarul este unul politic. Dacă cineva, care a iniţiat acest dosar, nu poate şi nu va reuşi să demonstreze vinovăţia mea, eu sunt gata să demonstrez nevinovăţia mea, pentru că de partea mea este Constituţia, de partea mea este legea, norma legală şi a bunului simţ în cazul respectiv. ”

Europa Liberă: Dar e întâmplătoare sau bine calculată această decizie a dumneavoastră de a vă retrage din funcţie?

Veaceslav Negruţa: „Viaţa este împărţită în etape. În noua etapă vreau să am suficient timp pentru comunicarea cu cei dragi mie. Este o etapă de maximă responsabilitate, iar ulterior, după ce îmi încarc bateriile, să vedem - motoarele la maxim şi înainte, pentru noi proiecte şi reuşite.”

Europa Liberă: Rămâneţi membru PLDM?

Veaceslav Negruţa: „Eu sunt parte a echipei şi sunt membru fondator. Când am anunţat demisia mea, pe data de 27 iunie, în faţa biroului partidului, am avut toată înţelegerea şi, presupun eu, toată susţinerea necesară.”

Europa Liberă: Ce moştenire aţi lăsat la Ministerul Finanţelor?

Veaceslav Negruţa: „Finanţele publice sunt în măsură să facă faţă tuturor provocărilor care există astăzi.”

Europa Liberă: Găuri în buget nu sunt?

Veaceslav Negruţa: „Nu sunt. Dacă comparăm cu 2009, erau în trezorerie peste un miliard de lei documente neachitate şi eram în prag de a opri plăţile externe. Acum chiar nu sunt obstacole sau găuri în buget. Toate plăţile sunt făcute conform planului de finanţare, pot să spun chiar că avem anumite mijloace în sold. M-am condus tot timpul de câteva principii: să nu cred tot ce aud, să nu cheltui tot ce am şi să nu dorm atât cât mi-aş dori. Asta ajută. În funcţia de ministru al finanţelor am stat cu ochii pe tot ce se întâmplă în finanţele publice, am avut o politică fiscală şi bugetară prudentă, şi asta cu suportul partenerilor noştri de dezvoltare - ne-au asigurat certitudinea pe care o avem acum.”

Europa Liberă: Pe parcurs v-au mai arătat din deget cei de la Fondul Monetar Internaţional, că nu aţi fi respectat întru totul angajamentele pe care vi le-aţi asumat semnând acest program cu Fondul Monetar Internaţional, când aţi mărit pensiile şi salariile pentru bugetari, când aţi ajuns la concluzia că trebuie un impozit unic în agricultură, şi la privatizări, şi la situaţia de la Banca de Economii, şi multe alte atenţionări.

Veaceslav Negruţa: Sigur, Fondul Monetar este cunoscut prin faptul că dă din deget dacă unele lucruri sunt altfel decât au fost convenite sau nu au fost coordonate în prealabil. Dar, dacă guvernul, dacă parlamentul ia anumite decizii, asumate politic şi, respectiv, se vine cu explicaţiile necesare, dar important şi cu resursele financiare care să acopere aceste, hai să zic convenţional, abateri, atunci partenerii, în special Fondul Monetar, sunt foarte atenţi la explicaţii şi au acceptat. Pe parcursul perioadei 2010-2013 noi am avut mai multe situaţii şi din explicaţiile noastre am avut ulterior înţelegerea necesară din partea fondului.”

Europa Liberă: Ce impact ar avea nesemnarea unui nou program cu FMI?

Veaceslav Negruţa: „Eu sunt sigur că Moldova va reuşi până la sfârşit de an să negocieze şi să aibă un program cu FMI. Programul cu FMI trebuie Republicii Moldova, inclusiv Guvernului pentru a merge cu o foaie de parcurs în următorii trei ani. Ar fi păcat dacă procesul politic şi campania electorală ar zădărnici reformele, care, trebuie să recunoaştem, în unele sectoare au început cu mari întârzieri.”

Europa Liberă: Unde sunt cele mai mari întârzieri?

Veaceslav Negruţa: „În primul rând este vorba de justiţie, de educaţie, sectorul finanţelor publice care este în reformă de ani buni. Noi avem mai multe proiecte investiţionale, de infrastructură iniţiate, şi ar fi păcat ca din lipsa unui program cu FMI să nu beneficiem din plin de aceste proiecte.”

Europa Liberă: De ce în vizorul FMI rămâne soarta Băncii de Economii?

Veaceslav Negruţa: „Pentru că acest subiect a fost permanent în vizorul Fondului Monetar. Banca de Economii, Moldtelecomul, Aeroportul Chişinău au fost permanent în discuţii. Sunt câteva active importante şi interesante pe care Moldova le deţine. Sigur, în jurul acestor active sunt diverse interese, grupuri de interese care şi-ar dori să le administreze. Important este ca toate procesele care se întâmplă să fie în strictă conformitate cu transparenţa necesară în astfel de situaţii, ca toţi cei care pot să contribuie şi să investească să o poată face, iar statul să îşi primească banul bine meritat în buget pentru aceste active. Banca de Economii este una dintre cele mai puternice instituţii bancare pe care le are Republica Moldova. Nici o altă instituţie bancară nu putea să reziste atacului care a fost în februarie, martie, atacuri regizate, care a demonstrat viabilitatea acestei instituţii, nu doar bancare. Este o instituţie care deserveşte şi sistemul finanţelor publice . FMI, de fapt, a şi recomandat, în primul rând, capitalizarea Băncii de Economii. Doi, schimbarea managementului şi eficientizarea procesului de dirijare cu Banca de Economii. Şi, trei, privatizarea în mod transparent, în contextul unui concurs internaţional.”

Europa Liberă: Autorităţile locale, ani la rând vă dau replică că nu au parte de această autonomie financiară, e păgubos acest lucru?

Veaceslav Negruţa: „Din păcate, noi suntem în mare, mare întârziere în ceea ce se cheamă autonomia financiară. La nivel local deja avem capacităţile intelectuale şi umane pentru a pune în aplicare această autonomie financiară. Sigur că e nevoie de voinţă aici, la centru, pentru a delega competenţă şi resurse financiare.”

Europa Liberă: Dar este evidentă această lipsă de voinţă politică?

Veaceslav Negruţa: „Ba din contra, voinţa politică a fost demonstrată prin modificări la legislaţie care vin să aducă autonomia financiară în localităţile respective. Este o reformă complexă, ea nu poate fi privită din punct de vedere a unei singure localităţi, sunt şi unii nemulţumiţi.”

Europa Liberă: În primul rând, este municipiul Chişinău, dar şi unitatea teritorial-administrativă găgăuză.

Veaceslav Negruţa: „Este subiectiv şi din punct de vedere al reformei şi al autonomiei financiare, nu e corect să ascultăm doar o singură voce. Proiectul respectiv a fost elaborat cu experţi din Uniunea Europeană. Este un proiect euroconform care pune la bază formule, modele econometrice şi nu factorul uman, cum s-a întâmplat până acum.”

Europa Liberă: Dar mai supăraţi decât reprezentanţii administraţiei publice locale pe ministerul finanţelor sunt reprezentanţii mediului de afaceri.

Veaceslav Negruţa: „Instituţia care prin politica fiscală solicită achitarea impozitelor şi, pe de altă parte, de regulă, nu poate satisface plenar toate solicitările de finanţare este instituţia pe care este în drept să o critice oricine.”

Europa Liberă: Dar de ce povara fiscală cădea mai mult pe umerii investitorilor?

Veaceslav Negruţa: „Povara fiscală este adevărat că în Moldova nu este redistribuită echitabil şi corect. Povara fiscală, în mare parte, în Moldova este pusă pe seama consumatorului prin impozite de genul taxă pe valoare adăugată şi acciz, care, ca şi colectările la bugetul de stat, reprezintă peste 70 la sută. Noi, din păcate, suntem în urmă cu impozitul pe venit, pe proprietăţi şi aşa mai departe. Cât priveşte investitorul, noi avem o legislaţie suficient de bună, care protejează investitorul. Investitorul serios, care face o investiţie mare în Republica Moldova, beneficiază din plin de scutiri cu impozitul pe venit, regim facilitat de activitate. Este adevărat că noi, din păcate, în sistemul de administrare fiscală şi vamală avem prea pronunţat factorul uman şi, atunci când cel care ia decizia, unde să meargă la control şi cum să trateze o normă legală sau alta, e păcat că afectează direct un investitor, fie el local, fie străin.”

Europa Liberă: S-a creat impresia că agenţii fiscali sunt corupţi.

Veaceslav Negruţa: „Acele măsuri care ne-am propus să fie implementate prin strategia de reformare a administrării fiscale până în 2015 vin să diminueze factorul uman prin instituirea sistemului informaţional care, de la distanţă, fără interferenţa omului din FISC, să dăm posibilitatea tuturor să îşi achite impozitele. Doar acei care nu vor face asta să fie atunci rugaţi să îşi onoreze obligaţiunile fiscale, dar nu prin nenumărate controale, interdicţii, penalităţi pentru o inexactitate care, de fapt, nu are nici un impact asupra bugetului. Este un abuz din partea factorului uman care, luat împreună, creează o percepere în acest domeniu.”

Europa Liberă: Au fost identificate surse financiare pentru gazoductul Iaşi-Ungheni din bugetul de stat?

Veaceslav Negruţa: „Ceea ce ţine de acest proiect, în bugetul de stat, în 2013 este prevăzută suma de 140 de milioane de lei.”

Europa Liberă: Dar oricum nu va avea finalitate în 2013.

Veaceslav Negruţa: „Probabil că va fi o trecere în 2014. Din discuţiile pe care le-am avut cu partea română, va fi poate chiar o substituire a sursei de finanţare, nu doar bugetul de stat, dar şi partea română va contribui pentru finanţarea acestui proiect.”

Europa Liberă: S-a înglodat sau nu Moldova în datorii, aşa precum spune opoziţia comunistă, că şi copiii copiilor noştri vor avea de întors această povară a datoriilor externe?

Veaceslav Negruţa: „24 la sută datoria de stat raportată la PIB este un indicator care ne permite să spunem că Moldova se simte confortabil şi are rezerve, important să fie resurse disponibile, ieftine ca să ia cu împrumut şi să dezvolte infrastructura în continuare.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG