Linkuri accesibilitate

Ce a avut în vedere premierul Leancă: mai multe burse româneşti sau schimb de studenţi?


Universitatea Ioan Cuza din Iaşi

Universitatea Ioan Cuza din Iaşi

Universităţile moldoveneşti s-ar putea confrunta cu un deficit acut de candidaţi la admitere. Ministerul educaţiei neagă că tocmai această situaţie ar fi generat pretenţiile faţă de bursele româneşti.


Mulți moldoveni, printre care şi premierul Iurie Leancă cred că ar fi în beneficiul Moldovei ca tinerii care au învăţat în străinătate să se întoarcă în ţară. Puţini însă o fac. Unul din argumentele cel mai des auzite este că Moldova încă nu le oferă absolvenţilor de institute de învăţământ superior din străinătate şansele pe care le pot avea prin alte părţi. Fenomenul nu este numai moldovenesc. Şi alte ţări îl cunosc foarte bine. Mai multe, de la Liliana Barbăroşie.


Premierul Iurie Leancă, care a vizitat săptămâna trecută Bucureştiul, a declarat într-o emisiune la postul public de televiziune că a discutat cu omologul său român şi problema burselor de studii pentru moldoveni. Anual, guvernul român oferă câteva mii de asemenea burse - în acest an, bunăoară, numărul acestora, doar în universităţi, fiind de 3300.

Premierul Leancă s-a declarat îngrijorat de numărul mic al celor ce se întorc după studii acasă şi a părut să sugereze că i-ar fi cerut lui Victor Ponta înlocuirea burselor complete cu altele de jumătate de an, după modelul programului european Erasmus.

Prin ce şi-a atras critici dure la Chişinău. Pe reţelele de socializare şi în presă gestul i-a fost calificat chiar ca „o primă gafă serioasă”.

Aşa că astăzi Guvernul s-a văzut nevoit să vină cu clarificări. Premierul ar fi fost înţeles greşit, a afirmat într-un briefing purtătoarea de cuvânt a prim-ministrului, Liliana Viţu. În realitate, dorinţa guvernului de la Chişinău ar fi ca bursele deja oferite de Bucureşti să fie suplimentate cu un anumit număr din cele de mobilitate, numite Erasmus.

Cel puţin un demnitar din Ministerul Educaţiei, vice-ministra Loretta Handrabura, responsabilă cu învăţământul universitar, ne-a spus însă că este solidară tocmai cu ceea ce s-a înţeles prima dată din declaraţia premierului. Autoritatea educaţională de la Chişinău solicită de mai mulţi ani celei române înlocuirea burselor, ne-a mai spus ministra, şi va face acelaşi lucru şi în anul curent:

„Eu nu ştiu ce a avut în vedere prim-ministrul, dar pot să confirm că noi, cred că în ultimii doi ani, am reiterat în adresa ministerului de resort din România solicitarea ca în baza acordului pe care noi îl avem semnat între părţi să majorăm numărul de burse Erasmus, adică nu full-time, dar de jumătate de an, sau de un an de zile. Fiecare ţară ţine la păstrarea şi consolidarea sistemului său universitar.

Europa Liberă: Ca să înţelegem, e vorba despre o substituţie, înlocuirea unui tip de burse cu altele sau despre majorarea numărului de burse în general?

Loretta Handrabura: Nu majorare. Noi ceea ce ne dorim este să avem tocmai acest tip de burse cu statul român, - Erasmus, - când pleci aici, te duci în România, revii pe urmă. Asta este politica tuturor ţărilor care vor să-şi fortifice învăţământul – prin aceste burse de mobilitate să avem această competiţie. Este abordarea noastră de mai mulţi ani şi am expus-o franc colegilor români, care exact aşa fac în adresa ţărilor unde pleacă studenţii lor.”

Admiterea în instituţiile româneşti pentru moldoveni ar trebui să înceapă deja în mai puţin de o săptămână. Aşa că nu este limpede cum vor răspunde, dacă vor răspunde, autorităţile române şi dacă solicitările Chişinăului vor produce efecte deja în acest an. Sociologul Doru Petruţi spunea astăzi pe o reţea de socializare că e ca şi cum Romania ar interzice medicilor educaţi din banii săi sa se angajeze în Franţa sau Marea Britanie.

„Pe mine m-a mirat un pic poziţia autorităţilor Republicii Moldova şi a primului ministru pentru că un stat trebuie să răspundă prin anumite oportunităţi comparabile sau mai avantajoase în Republica Moldova. Ce face România, Austria, Cehia sau Franţa, câte burse vor ei să ofere studenţilor moldoveni nu cred că trebuie să se soldeze cu reacţii atât de vehemente din partea autorităţilor Republicii Moldova. Pentru că acesta până la urmă este un ajutor. Şi e vorba până la urmă despre drepturi individuale: fiecare trebuie să-şi aleagă ce crede mai oportun pentru propriul drum profesional. Studenţii aceştia nu pleacă în România la un sistem inferior, ci dimpotrivă. Şi e vorba de perspectivă. Se pleacă mai mult pentru perspectivele de a lucra cel puţin pe piaţa din România, dacă nu pe cea din UE. Copiii aceştia de ce nu se întorc înapoi? Pentru că e plin de locuri de muncă aici, şi cu salarii de 600 de euro? Sau îs alte probleme? Personal cred că se simţea nevoia unor măsuri luate pe intern înainte de astfel de discuţii”.

În acest an, în urma reuşitei slabe de la bacalaureat, universităţile moldoveneşti s-ar putea confrunta pentru prima dată cu un deficit acut de candidaţi la admitere. Ministerul educaţiei neagă că tocmai această situaţie ar fi generat pretenţiile faţă de bursele româneşti. Deputata şi profesorul universitar Ana Guţu ne spunea astăzi într-un interviu că în loc să restricţioneze accesul spre universităţile româneşti, autorităţile din învăţământ ar trebui să revadă reţeaua prea largă de universităţi, să le deschidă uşile pentru studenţi din afară şi să facă regulă în învăţământul cu plată – soluţii pe care însăşi deputata le califica ca fiind prea nepopulare ca să fie abordate în mod serios de autorităţi.
XS
SM
MD
LG