Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și Grigore Belostecinic, rectorul ASE.



În cei peste 20 de ani de independenţă a ţării, până acum, examenul de bacalaureat nu a fost un subiect atât de aprig discutat. Mai mult, BAC-ul din acest an a provocat o moţiune de cenzură, iniţiată de deputaţii comunişti, împotriva ministrului Educaţiei, dar care a fost respinsă de către majoritatea parlamentară. Maia Sandu a declarat că rezultatele din acest an de la sesiunile de bacalaureat sunt bune. Şi i-a îndemnat pe deputaţi să perceapă acţiunile Ministerului drept un prim pas spre rezolvarea problemelor din acest domeniu.

Absolvenţii, care au promovat bacalaureatul, îşi pot ridica diplomele astăzi şi luni. De săptămâna viitoare, începe procedura de admitere în instituţiile de învăţământ superior.
Potrivit rezultatelor sesiunii de bacalaureat din acest an, circa şaizeci la sută de candidaţi au susţinut examenele. Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a spus că Moldova se confruntă cu o criză a valorilor autentice, iar rezultatele examenelor sunt o reflecţie fidelă a situaţiei în care se află ţara. Maia Sandu a mai declarat că, deşi nu s-a eliminat definitiv frauda la sesiunea de BAC din acest an, Republica Moldova se află pe calea cea bună
.

Europa Liberă a căutat să afle ce păreri sunt în societate. Prezentăm opiniile trecătorilor, întâlniţi ocazional în stradă, la Nisporeni.

- „Din păcate, mult se parazitează pe spatele părinţilor, care, prin sudoare, câştigă banii şi copii nu sunt sub control: mulţi nu vor să înveţe, pur şi simplu. Eu îi zic la un student: „Du-te şi îmi adu, te rog, globul Republicii Moldova”. Şi el se duce şi spune: „Domnul profesor m-a rugat tare să îmi daţi globul Republicii Moldova”. Şi acela a zis: „Lasă să vină el singur să îl ia”.

- „Pe timpurile noastre, adică când era Uniunea, atunci era concurs, nu plăteai bani. Dar acuma: ai bani – poftim, ai plătit – eşti specialist. De aceea există şi corupţie, de aceea şi există aşa învăţământ.”

- „Acum chiar şi învăţătorii, dacă i-au dat parale: hai mergi, ţi-a pus nota, ştii, nu ştii, ai document la mână.”

- „Părintele vrea numaidecât copilul să primească diplomă şi el nu se gândeşte la cunoştinţele copilului. El plăteşte, da, el îl mituieşte pe profesor.”

- „Pur şi simplu, îi pune nota să nu zică că s-a dat banul acesta în zadar.”

- „Cei care vor învaţă. Foarte mult depinde de profesor. Profesorul trebuie să ajute tineretul, să îl motiveze, să îl convingă că are nevoie de studii. Părinţii foarte bine înţeleg pe pielea lor că totuşi este necesară această diplomă. Să zicem, poate că nu corespunde cerinţelor. Dar majoritatea cred că, dacă au o medie de 7, 8, e o notă normală.”

- „Diploma de aici, din Moldova figurează numai în ţară la noi. Dacă, de pildă, plecăm în Europa sau undeva, nu figurează.”

- „Dacă vor fi toate condiţiile, de ce să nu lucrezi şi în sat? Ar fi normal şi în sat.”

- „Dacă nu vor fi locuri de muncă, posibil să plec.”

- „Peste hotare? Ar fi o variantă. Dacă nu va fi posibilitatea deja aici să mă ocup cu ceea ce îmi place. Şi ţara noastră are nevoie de specialişti. Dacă vor pleca toţi, ce va rămâne din ea?”

- „Eu îmi iubesc ţara mea şi vreau aici să lucrez...”

- „Sunt oameni capabili să îşi înveţe copiii chiar în străinătate. Ei, e o modă care poate să fie bună, poate să nu dea întotdeauna rezultate pe care le vor părinţii. Dar este un argument, că foarte mulţi părinţi se gândesc la viitorul lor. Şi investesc bani în copii. Şi, atunci când nu-i au, este foarte greu să te uiţi la un copil care e capabil şi uite că, din lipsă de bani, nu poate să facă studiile...”

***
Datele Ministerului Educaţiei arată că numai 16 mii din 27 de mii de liceeni au promovat examenul de bacalaureat. Cifrele îi îngrijorează pe rectorii universităţilor care se tem că nu vor reuşi să completeze grupurile cu studenţi, într-un an, când au la dispoziţie 20 de mii de locuri de studiu. Despre teama că nu vor avea destui studenţi în instituţiile de învăţământ superior am vorbit cu academicianul Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice.

Grigore Belostecinic: „Perspectivele pentru universităţile din Republica Moldova cu referinţă la numărul potenţialilor pretendenţi la studii nu sunt cele mai bune. Or, situaţia demografică din ţară este cu tendinţe negative. Avem prognoze către anul 2050, care spun că se va reduce numărul populaţiei până la două milioane, două milioane şi ceva de oameni. Respectiv, se va micşora şi numărul celor care vor putea să pretindă a fi înmatriculaţi în universităţi.

În ultimii cinci ani, deja s-a constat o scădere bruscă a numărului de studenţi în universităţile noastre. Cea mai mare a fost în 2007-2008, după care a urmat o scădere bruscă. În prezent, avem doar 102 mii de studenţi, comparativ cu cei aproape 120 şi ceva de mii pe care i-am avut vreo 5-6 ani în urmă. Şi noi trebuie să fim gata pentru condiţiile în care vom avea un număr mai mic de studenţi, în măsura în care, după anul 1990, s-au născut mai puţini copii în Republica Moldova. Dar lovitura este una dură şi pentru universităţile noastre.

Să facem calcule matematice elementare: s-a anunţat planul de înmatriculare pe ţară în întregime, în universităţi aproape 21 de mii de locuri cu finanţare bugetară şi în bază de contract. Din cele 28 de mii de elevi care au participat la examenele de BAC, le-au susţinut ceva peste 15 mii, 13 mii au picat BAC-ul. Înseamnă că au rămas potenţiali pretendenţi a participa la admitere 15 mii de copii. Guvernul României deja a făcut publică cifra de control...”

Europa Liberă: ...că a mărit numărul de burse pentru anul viitor.

Grigore Belostecinic: „Va oferi 3.500 de burse pentru cei din Republica Moldova în instituţiile de învăţământ superior din România, adică în universităţile din România. Adică avem 15 mii, minus 3.500, fac deja 11.500. Uitaţi-vă, avem 21 de mii de locuri şi 11 mii de pretendenţi la studii. În plus, tot mai mulţi şi mai mulţi absolvenţi ai liceelor noastre merg la studii în afara Republicii Moldova. Şi această cifră este în creştere. Noi o cunoaştem din anii precedenţi. Or, o parte dintre ei, iniţial, se înmatriculează în universităţile noastre, după care, aşa ar fi condiţia unor universităţi din Austria, Germania, care acceptă la studii doar studenţii care au fost deja înmatriculaţi, într-o universitate din Republica Moldova, ceea ce înseamnă că ei corespund unor exigenţe.”

Europa Liberă: Sunt şi multe reproşuri că, totuşi, pentru Republica Moldova, un stat mic, cu atâta populaţie, sunt foarte multe instituţii de învăţământ superior...

Grigore Belostecinic: „Bine. Reproşul acesta noi îl cunoaştem de 10 ani încoace. Or, atunci când s-au luat decizii de a stopa accesul la studii în universităţi s-a făcut din alte considerente, pentru a susţine unele universităţi private, în interesul celor care au fost atunci la guvernare. Şi, în mare măsură, le-a reuşit acest lucru. Dar copiii, care nu au mers, în acest interval de timp, la universităţile noastre oricum nu au mers în şcolile profesionale, la ce s-a aşteptat. Au plecat, la fel, în universităţi din afara Republicii Moldova, şi nu la cele mai bune: la Ismail, în alte universităţi din România, din Ucraina, din Federaţia Rusă. Oricum, cei care vor să meargă la studii superioare, merg la studii superioare şi nu doar în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar pentru ASEM examenul la BAC este unul decisiv?

Grigore Belostecinic: „Decisiv pentru toate universităţile din Moldova. Or, admiterea în universităţi, în acest an, se face doar în baza diplomei de BAC, diplomei de colegiu şi diplomei de studii superioare.”

Europa Liberă: Dar, se pare, că v-au lăsat la îndemâna dumneavoastră să decideţi dacă ar mai trebui să-i testaţi suplimentar pe cei care vor să ajungă în instituţia dumneavoastră...

Grigore Belostecinic: „Bine, este o altă latură a problemei. Noi vorbim acuma despre aspectul cantitativ. Teoretic, nu se ajung, cel puţin, 10 mii de pretendenţi la studii în Republica Moldova, pentru a îndeplini planul de înmatriculare pentru toate universităţile. Asta a fost întrebarea dumneavoastră.”

Europa Liberă: Domnule rector, dar se cere şi calitate, nu numai cantitate...

Grigore Belostecinic: „Noi toţi dorim calitate, dorim calitatea drumurilor să fie alta în Republica Moldova, dorim ca...”

Europa Liberă: Dacă pregătiţi specialişti buni, atunci calitatea drumurilor va fi alta...

Grigore Belostecinic: „Să nu separăm educaţia de alte componente ale societăţii noastre. Vă zic: şi eu îmi doresc să avem drumuri mai bune, servicii medicale mai de calitate, produse alimentare, fără să conţină substanţe toxice care să dăuneze sănătăţii mele, relaţii mai bune între oameni. Este o realitate şi, în aceste condiţii, nu putem să scoatem din context doar educaţia, care ar trebui să fie una de calitate.”

Europa Liberă: Dar toate acestea vor fi numai atunci când Republica Moldova va avea specialişti foarte bine pregătiţi.

Grigore Belostecinic: „De acord. De aceea şi v-am zis: să investim în educaţie, să o facem mai bună, mai de calitate. Fiindcă lucrurile sunt dependente unul de altul...”

Europa Liberă: Cine trebuie să investească? Părintele, şcoala, academia, societatea?

Grigore Belostecinic: „Variante. Bine, şi academiile sunt şi ele universităţi, după statutul lor. Şi, bănuiesc, că, în timpul apropiat, vor dispărea ca şi denumire, vor rămâne doar cele de universitate, cum este în practica internaţională, or, aceasta nu prea este în favoarea noastră. Investiţiile, poate, face, mă refer aici la universităţile publice, fiindcă cele private depind de fondator: să le finanţeze, să le dezvolte, să le adapteze exigenţelor pieţei, cerinţelor societăţii. Cele publice pot fi asigurate de investiţii în dezvoltare, pe care le poate face statul, ca şi fondator al acestor universităţi, sau le pot face universităţile, din banii pe care îi achită din serviciile prestate cei care îşi fac studiile sau beneficiază de alte servicii.

Eu nu zic că nu se fac investiţii în universităţile noastre. Se fac investiţii foarte mari şi ele sunt vizibile, le facem din resursele proprii, care ne aparţin nouă, foarte puţin, modest de la bugetul de stat. Dar, în statele vecine, din Europa, investiţiile sunt mult mai mari în dezvoltarea universităţilor. Aceasta ne face să rămânem în urmă.

Uitaţi-vă la universităţile din România. Ei nu reuşesc să valorifice toate resursele financiare pe care le acordă statul de la bugetul de stat pentru dezvoltare. Construiesc blocuri de studii, cămine, complexe sportive, asigură mobilitatea studenţilor, profesori de calitate, care primesc salarii decente şi sunt motivaţi, pentru a se dezvolta şi ei înşişi.

Or, noi nu putem să avem studii superioare mai bune, având o calitate, la intrare, a celor care vin la universitate, inferioară cerinţelor. De aceea eu zic, da, toată societatea trebuie să susţină dorinţa noastră de a avea o calitate mai bună în universităţi, dar trebuie să avem şi condiţii mai bune şi educaţia să devină prioritatea absolută pentru Republica Moldova. Pentru că aici nu puteam avea efecte de moment. Nu putem să facem o schimbare, în anul 2013 şi, în anul viitor, vor merge lucrurile foarte bine. Nu. Efectele pozitive în educaţie se vor vedea peste 5, 10, 15 ani. Şi nu pot avea rezultate imediate.”

Europa Liberă: Domnule rector, dar, din observaţiile dumneavoastră, copiii, pe care i-aţi înmatriculat în ultimii 5 ani, şi au venit de la licee cu note de 9 şi 10, s-au adeverit aceste cunoştinţe ale lor pe parcursul studiilor la instituţie?

Grigore Belostecinic: „De la caz la caz. Noi recunoaştem că ceea ce s-a întâmplat şi poate se mai întâmplă în Republica Moldova în organizarea sesiunii de bacalaureat nu sunt lucruri frumoase. S-au făcut abuzuri, influenţe, lipsă de integritate, achitări de bani, chiar dacă uneori nu sunt demonstrate sau nu au efecte aceste intermedieri. Sunt o mulţime de intermediari care acumulează resurse financiare fără a avea vreo influenţă asupra rezultatelor. Să recunoaştem şi lucrurile acestea. Despre ce se vorbeşte, a propos, în acest an.

Eu sunt absolut convins că nu s-au făcut şmecherii de acest gen. Au fost cazuri când cei care au venit la studii cu nota zece pe linie, având o medie pe anul studii de 7,5, de exemplu. Pe loc îmi pun întrebare cum un elev, care a învăţat timp de 3 ani de zile, la liceu, cu note inferioare, să aibă nota 10 pe linie?! Dar dispare necesitatea de a avea note înalte la BAC. Vă spun de ce. Din considerentele că, începând cu această admitere 2013, cei care vor pretinde la locurile cu finanţare bugetară vor putea ocupa aceste locuri doar pe parcursul primului an de studii, urmând ca, după primul an, să participe, din nou, la un concurs deschis, în funcţie de rezultatele pe care le-au demonstrat în universitate. Şi aceasta îi demotivează de a achita sume enorme cuiva, atunci când se susţine examenul de bacalaureat. Şi al doilea moment, toţi absolvenţii liceului trebuie, în mod obligatoriu, să obţină examenul de BAC? Nu.

Eu sunt absolut convins că trebuie să aibă acces la liceu toţi doritorii, fără condiţii foarte dure, fiindcă se mai spune acum că cei care vin în liceu trebuie să treacă o selecţie riguroasă, cu examene foarte dure la admitere, după gimnaziu la liceu. Bine, sunt toţi de 15 ani, după acest gimnaziu, nu sunt pregătiţi pentru a fi lansaţi într-o concurenţă foarte dură, am putea să-i afectăm, inclusiv psihologia, căci sunt în formare, la vârsta de adolescenţă. Ar trebui să aibă acces la clasele liceale, dar, în luna februarie, anul de absolvire, de exemplu, să depună cerere în vederea susţinerii examenului de bacalaureat cei care doresc să-şi facă o carieră.”

Europa Liberă: Absolut...

Grigore Belostecinic: „Or, după 2 ani, ei şi-a observat capacităţile şi au depus, o parte, cerere, au participat la examenele de bacalaureat. Şi, în regulamentele de admitere în universităţi, va fi stipulat că admiterea se face doar în baza diplomei de BAC. În cazul acesta vor putea participa la admitere doar cei care au solicitat examenele de BAC. Altă parte dintre absolvenţii liceelor ar putea să decidă că îşi fac o carieră muncitorească, pleacă să înveţe într-o şcoală profesională sau într-un colegiu. Şi, în cazul acesta, ei trebuie să primească nu un certificat care confirmă absolvirea liceului, să primească o diplomă de studii liceale, care să-i permită să meargă la studii în şcolile profesional-tehnice sau naţional-tehnice, cum le numim noi acum, şi în colegii, având dreptul ca, pe parcursul a zece ani, să solicite, prin externat, să susţină BAC-ul atunci când a apărut dorinţa de a-şi face studii superioare. Şi, cred eu, din toţi absolvenţii de liceu, dacă vor susţine BAC-ul 60 de procente, cam care sunt rezultatele acestui an, va fi un rezultat foarte bun. Restul îşi fac carieră în alte domenii, se rezolvă mai multe probleme, în acelaşi timp. Dar nu vom avea situaţii în care dintre toţi participanţii la BAC 43 la sută să aibă note negative ori nu se înscrie nicicum în tendinţele stabilite în anii precedenţi.”

Europa Liberă: Domnule Belostecinic, dar ştiţi ce se întâmplă? Aceste nemulţumiri nu apar numai atunci când se sfârşesc examenele de la bacalaureat. Aceste nemulţumiri apar şi după ce tinerii termină instituţii de învăţământ superior şi agenţii economici spun că nemulţumirea lor vine de la faptul că au angajat la serviciu specialişti necalificaţi.

Grigore Belostecinic: „Eu v-am zis că lanţul acesta trebuie să fie privit în întregime.”

Europa Liberă: Eu un cerc vicios care trebuie să...

Grigore Belostecinic: „Gimnaziul, liceul, facultate într-o universitate... Nu putem să avem, la sfârşit, o pregătire foarte înaltă care să nu corespundă altor componente ale acestui lanţ, anterioare celui din învăţământul superior.”

Europa Liberă: Dar ce le răspundeţi dumneavoastră acestor agenţi economici?

Grigore Belostecinic: „În primul rând, vă răspund dumneavoastră. Că recent au fost publicate datele unui sondaj referitor la gradul de angajare în câmpul muncii a absolvenţilor de universităţi. M-a bucurat mult să găsesc acolo că 24,5 la sută din toţi absolvenţii ASEM-ului din acest an deja au un loc de muncă. Doi: domeniul în care îşi fac studiile cei din ASEM corespunde, la moment, în mare măsură, cerinţelor economiei naţionale şi ca profil, şi conţinut. Or, nu pleacă absolvenţii ASEM-ului să lucreze pedagogi în localităţile din Republica Moldova. Ba, din contra, cei care îşi fac studiile la pedagogie activează în domenii specifice celor pentru care pregăteşte cadre Academia de Studii Economice.

M-a mirat informaţia că, din 3 mii de absolvenţi ai facultăţii de profil pedagogic, au plecat anul trecut să se angajeze în câmpul muncii doar 400. Ce fac restul 2.600 de absolvenţi cu studii pedagogice? Şi care va fi calitatea serviciilor prestate, când vor fi angajaţi în activităţi de ordin economic, ingineresc, la întreprinderi pentru care nu au trecut o pregătire corespunzătoare la facultate? Şi încă o chestiune. Foarte mulţi dintre absolvenţii noştri, ciclul de licenţă, sau de master îşi fac carieră foarte bună în afara Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Pleacă peste hotare. Şi aici, oricum, rămâne stratul acesta dintre cei mai puţin pregătiţi...

Grigore Belostecinic: „În guvernul actual al Republicii Moldova, probabil că, trei dintre cei mai buni miniştri sunt absolvenţi ai Academiei de Studii Economice. Şi să-mi spuneţi mie că nu au fost pregătiţi corespunzător aceste persoane.”

Europa Liberă: Cine sunt cei trei?

Grigore Belostecinic: „Este doamna ministru Maia Sandu, domnul ministru Recean şi domnul ministru Negruţa. Dar să vă răspund la întrebarea dumneavoastră. Până la urmă, se vor selecta din toţi absolvenţii universităţilor noastre cei care au o pregătire ai bună. Vor fi promovaţi în posturi. Or, noi pregătim pentru economia ţării şi pentru alte domenii de activitate specialişti, nu alţii, nu din alte părţi. Şi în marile companii transnaţionale, care activează în Republica Moldova, îi vedem în frunte pe absolvenţii universităţii noastre. Dar dacă o parte dintre ei nu se descurcă, aceasta a fost şi pe timpurile sovietice. Nu aveţi din grupurile în care aţi învăţat dumneavoastră persoane care au rămas în profesie muncitoreşti sau nu fac nimic? Eu am o mulţime de colegi de ai mei de facultate care, având o atitudine necorespunzătoare faţă de ceea ce trebuiau să facă la facultate, au rămas, îi vedem azi angajaţi în calitate de vânzători sau taximetrişti, sau frizeri...”

Europa Liberă: Dar modelul acesta de goană după note în liceu este unul care se transferă şi în instituţiile de învăţământ superior: am nota şi pe urmă cunoştinţele?

Grigore Belostecinic: „Am o temere foarte mare că, în legătură cu implementarea acestei noi reguli la admiterea în universităţi, doar pentru primul an de studii, am o temere să nu intrăm în această goană pentru note bune deja la facultate şi nu la absolvirea liceului. Or, vor putea ocupa aceste locuri cu finanţare bugetară cei care vor avea note mai bune la sesiunea de iarnă şi vară? Şi mă tem că ar putea să apară şi elemente de lipsă de integritate din partea profesorilor şi din partea societăţii.

Ce să facem în Republica Moldova pentru ca părinţii, deputaţii, miniştrii, cumetrii, rudele, apropiaţii să nu se adreseze să-i susţinem copilul pentru a nu învăţa? Ceea ce nu se întâmplă în toată lumea. Să afişăm pe perete, în birourile noastre, să facem o campanie socială la televiziunile din Republica Moldova, la posturile de radio, să spunem: „Oameni buni, nu vă adresaţi nimănui pentru a vă susţine copilul dumneavoastră ca să nu înveţe!”. Că aceasta este la baza goanei după note mai mari.”

Europa Liberă: Şi ce sfaturi aveţi pentru acei care insistă pe ideea că plătesc pentru note şi nu pentru cunoştinţe?

Grigore Belostecinic: „Să fiu sincer? Citind recent un material făcut public de un post de televiziune din Federaţia Rusă, care a zis cam în felul acesta, să nu obijduiesc pe nimeni: cei proşti din universităţi au achitat, în anul precedent, în Rusia, o sumă grandioasă de bani, nu-mi amintesc care a fost ea. Să nu facă acest lucru, dacă sunt responsabili, conştienţi şi îşi dau seama ce fac. Este o problemă pentru întreaga noastră societate. Spre regret, ea este mai resimţită în mediul academic, universitar, în şcoli, licee. Or, este o deprindere a noastră venită din trecut, când relaţiile puteau să rezolve multe probleme.

Dar oricum, până la urmă, cei care şi-au cumpărat note sunt doar în pierdere. Or, ar putea să cumpere o notă pentru a accede la universitate, să primească o notă mai bună la examene şi, după aceea, nu va mai avea nicio valoare această notă, în cazul angajării în câmpul muncii. Or, dacă aş fi eu un potenţial angajator, în niciun caz, nu mi-aş lua o rudă care sunt convins că nu va face cerinţelor, or de el vor depinde rezultatele business-ului meu. Şi tot mai mult se conştientizează acest lucru. Angajarea în câmpul muncii se face în baza unor testări, unele foarte serioase, pe care le fac agenţii economici. Şi ei evită să accepte persoane care n-au idee cum să negocieze, cum să se prezinte, cum să rezolve o situaţie elementară. Avem de toate în învăţământul din Republica Moldova, la orice nivel...”

Europa Liberă: Şi nu neapărat bune?

Grigore Belostecinic: „Dar avem şi lucruri foarte bune, pe care, dacă nu le observăm noi, le observă cei care ne vizitează.”

Europa Liberă: Dar pe balanţă care trag mai greu: cele bune sau cele mai puţin bune?

Grigore Belostecinic: „Vă răspund. Avem copii foarte bine pregătiţi, dar, spre regret, noi, aşa este felul nostru, să vedem partea goală a paharului şi nimic din cea care este plină, nu contează cât o parte sau integral.”

Europa Liberă: Admiterea începe când?

Grigore Belostecinic: „Să facem tot posibilul pentru ca absolvenţii de universităţi să fie motivaţi, pentru a avea rezultate mai bune, urmând să pretindă la un loc de muncă bine remunerat. La fel să fie motivaţi pentru a rămâne la o catedră, la universitate cei mai buni studenţi de-ai noştri. Or, atunci când un absolvent de facultate se angajează în câmpul muncii având un salariu de cinci ori mai mare decât salariul unui profesor începător la catedră şi de două ori mai mare decât salariul prorectorului la ASEM sau, să zicem, al rectorului, atunci sigur că va pleca acolo şi nu va rămâne la facultate. Lucrul acesta, la fel, pe nimeni nu interesează, dar ar fi bine să vedem şi care este nivelul de remunerare a angajaţilor din învăţământul superior.”

Europa Liberă: Admiterea începe...?

Grigore Belostecinic: „Începând cu data de 16 iulie.”

Europa Liberă: Dacă Grigore Belostecinic ar fi candidat în studenţi, i-ar fi greu să ia o decizie?

Grigore Belostecinic: „Pot alege universitatea, pot alege specialitatea, pot alege limba de instruire, pot alege taxa pe care s-o achit, în cazul în care nu pot beneficia de o bursă de stat. Este important ca pretendenţii la studii să fie bine informaţi, ca ei să conştientizeze unde merg, care sunt condiţiile pentru studii, ce vor putea obţine după facultate şi în ce măsură vor putea să se angajeze în câmpul muncii, la un loc bine plătit, condiţii bune care să-i ofere şansa să-şi dezvolte o carieră. Cei care obţin asemenea informaţii, cu certitudine, pot să decidă în favoarea unei universităţi sau a unei specialităţi. Nu mi-ar fi greu, probabil, că m-aş informa, mai întâi, pentru a şti unde să merg.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG