La Ialoveni va fi testată solidaritatea comunitară în prevenirea infracţiunilor

O organizaţie nonguvernamentală – „Eco-Răzeni” – îşi propune să încetăţenească în satele raionului Ialoveni, deocamdată, un model bazat pe solidaritate comunitară şi ajutor reciproc. Modelul, întitulat „Supravegherea de vecinătate”, de un succes răsunător în Estonia, este conceput să sporească gradul de securitate al membrilor comunităţii în care trăiesc şi să prevină infracţionalitatea. Este, în general, genul de proiecte parcă destinat să testeze profunzimea scepticismului în Republica Moldova faţă de schimbarea unor realităţi. Despre ce este vorba şi pe se bazează entuziasmul celora care s-au apucat de realizarea unui asemenea proiect – în convorbirea cu Ion Braga, coordonator de proiect la „Eco-Răzeni”.

Europa Liberă: Aşadar, asociaţia „Eco-Răzeni”, dle Braga, pe care o reprezentaţi în parteneriat cu Asociaţia Neighbourhood Watch din Estonia şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, având sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, îşi propune să realizeze un proiect cu un scop – după cum consideră mulţi în Republica Moldova – imposibil până acum de realizat aici. Proiectul, cunoscut cu denumirea de „Supravegherea de Vecinătate”, presupune, simplu vorbind , un nou model de comunicare între vecini, poliţie, administraţia publică locală şi organizaţiile civice, care să aibă ca efect reducerea cât mai drastică a numărului infracţiunilor. Ce presupune la modul practic acest proiect?

Ion Braga: Supravegherea de Vecinătate sau binecunoscuta noţiune din limba engleză ca Neighbourhood Watch este un model econom şi eficient, bazat pe sentimentul de solidaritate comunitară şi ajutor reciproc. Simplu spus, Supravegherea de Vecinătate este o cooperare dintre cetăţeni care are ca scop să sporească gradul de securitate din vecinătatea lor. Desigur că la această acţiune participă vecinii, poliţia, administraţia publică locală şi organizaţiile civice interesate de siguranţa şi confortul localnicilor. Fiecare parte participantă la această cooperare urmăreşte un scop anumit. De exemplu, cetăţenii îşi doresc mai multă securitate şi cooperare cu poliţia, fiecare cetăţean îşi doreşte ca atunci când anunţă poliţia, să urmeze o reacţie şi să fie luate măsuri. La rândul său, poliţia îşi doreşte ca cetăţenii să aibă mai multă încredere şi să existe o comunicare mai eficientă. În acelaşi timp poliţia îşi doreşte ca cetăţenii să fie precauţi şi să raporteze orice activitate suspectă. Iar autorităţile locale care de asemenea participă la această acţiune comună îşi doresc ca cetăţenii la nivel loc să fie mai activi. Deci, câştigă fiecare parte participantă la acest proces.

Europa Liberă: Vorbiţi despre nişte lucruri absolut normale altminteri. Dar în Estonia, care a trecut ca şi Republica Moldova prin experienţa dramatică sovietică, – cu mai puţine, este adevărat, urmări dramatice, - acest model a avut, se pare, un succes remarcabil… Ce vă face să credeţi că modelul estonian poate fi plantat şi în R.Moldova, unde mentalitatea „să moară capra vecinului” este atât de înrădăcinată?

Ion Braga: Este adevărat, dar acest model care este atât de bine cunoscut în Estonia a început nu acum, când situaţia este foarte bună în Estonia, ci a început acum 10 ani, când situaţia era similară celei din Republica Moldova. Era un număr redus de poliţişti, era o nemulţumire generală a cetăţenilor faţă de situaţia în domeniul criminalităţii, exista o frică în faţa criminalităţii şi atunci a apărut această reacţie. Considerăm că este un moment similar pentru Republica Moldova, când există nemulţumirea cetăţenilor şi o dorinţă de a schimba ceva.

Europa Liberă: Cum, la modul practic se va acţiona în cadrul parteneriatului pe care vi-l doriţi în sectoarele pe care năzuiţi să le creaţi în Ialoveni?

Ion Braga: Vom începe cu raionul Ialoveni în primul an de activitate, pentru că este mai aproape de activitatea pe care o realizăm şi este teritoriul unde noi acţionăm. Dacă oamenii sunt nemulţumiţi de nivelul lor de securitate, de siguranţa proprie, au frică de criminalitate, atunci Supravegherea de Vecinătate este posibilitatea de a schimba situaţia. Este important ca cetăţenii în primul rând să meargă să discute cu poliţia. Noi am avut un atelier de instruire, în care am discutat cu toţi poliţiştii din raion şi i-am informat că dacă cetăţenii se adresează către poliţistul de sector, poliţistul de sector la rândul său va stabili relaţia cu asociaţia „Eco-Răzeni” şi noi vom veni în fiecare localitate din raionul Ialoveni unde cetăţenii manifestă interes şi vom explica cum pot fi organizate sectoarele de Supraveghere de Vecinătate. După care urmează o etapă de instruire în domeniul respectiv şi, odată existând modelul, el va începe să funcţioneze. Simplu spus, Supravegherea de Vecinătate se bazează pe ideea că dacă văd ceva suspect, reacţionez.

Europa Liberă: În cazul acesta cei mai buni colaboratori ar putea fi pensionarii care stau pe laiţă lângă casă şi urmăresc tot ce se întâmplă în jur. Glumim desigur, dar aţi observat dorinţa, entuziasmul de participare la o asemenea operaţiune de observare a tot ce se întâmplă în preajmă din partea localnicilor cu care aţi vorbit?

Ion Braga: Am avut discuţii cu mai mulţi localnici. Părerile sunt împărţite. Suntem de acord cu ideea că la început nu ne va fi uşor, dar într-o oarecare măsură fiecare cetăţean comunică, are deja grijă de vecinii lor, ca să reacţioneze la tot ce văd suspect, dar când discutăm în detaliu observăm că totuşi nu există o colaborare eficientă. Or, acest model Supravegherea de Vecinătate vine să asigure anume comunicarea eficientă între vecini şi poliţie, noi oferim exact metode prin care ei ar putea să reacţioneze, cum să reacţioneze în diferite cazuri şi care sunt metodele, cele mai utilă ca ei să-şi asigure securitate lor. Şi astfel să asigure o zonă care să nu fie atractivă pentru infractor, pentru că un infractor de obicei caută locuri uşoare unde pot să efectueze infracţiunea. Un element destul de important sunt panourile de Supraveghere de Vecinătate care vor fi instalate în toate sectoarele unde vecinii deja se vor organiza şi vor fi presiuni clare pentru infractori care le va indica că această zonă nu este deloc uşoară pentru a efectua infracţiunea.

Europa Liberă: Cum răspunde poliţia la nivel local invitaţiei la o colaborare de acest fel?

Ion Braga: În calitate de ONG, este pentru prima dată când cooperăm atât de strâns cu poliţia şi personal am rămas uimit cât este de deschisă poliţia faţă de această iniţiativă, inclusiv reprezentanţii MAI, ai comisariatului general de poliţie. Deci, există destulă deschidere, ei sunt de acord cu asemenea model, îl cred destul de practic, ca şi în Europa, SUA, alte ţări, şi consideră că trebuie implementat acest program.

Europa Liberă: Cum trebuie de văzută filozofia unui asemenea proiect? Se acoperă anumite goluri în activitatea poliţiei sau se încurajează ceva suplimentar pe lângă obligaţiile regulamentare ale forţelor de ordine?

Ion Braga: Noi nu urmărim să efectuăm munca poliţiei. Ea îşi are activitatea ei, dar noi venim să o susţinem. Or, Supravegherea de Vecinătate nu este o organizaţie justiţiară, deoarece noi nu urmărim să ne implicăm direct în a prinde criminalul sau a efectua dreptatea. Deci, noi urmărim în acelaşi timp să susţinem activitatea poliţiei, cetăţenii devenind ochii şi urechile poliţiştilor. Deoarece în majoritatea cazurilor toate activităţile sau situaţiile care există, infracţiunile, sunt descoperite pentru că cineva a remarcat, a observat o activitate suspectă şi acest lucru ajută poliţistul la identificarea infractorilor. Acesta este un punct. Al doilea punct este că e important ca noi, cetăţenii, să conştientizăm faptul că atunci când lăsăm cheia sub covoraşul de la uşă şi criminalul cunoaşte acest lucru este cel mai uşor pentru el să intre în casă. Sau când suntem indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă în ograda vecinului, atunci neapărat azi sau mâine infractorul va încerca să pătrundă într-o vecinătate.

Europa Liberă: A existat dintotdeauna un fel de obişnuinţă de respingere a poliţiei… Şi Radu-mamei nu era într-o colaborare chiar idilică cu potera vremii… De ce ar funcţiona altfel acum?

Ion Braga: Suntem de acord că va fi o situaţie complicată în primul an de activitate. Astfel cum a fost şi în Estonia, colegii ne-au dat detalii despre cât de greu a fost la început, cât de mult a existat neîncrederea în activitatea poliţiei, dar considerăm că situaţia se schimbă atunci când venit cu eforturi comune. Fiindcă un cetăţean simplu nu poate să schimbe întreg sistemul actual care există în activitatea poliţiei. Dar dacă noi ne grupăm şi încercăm să lucrăm în comun considerăm că o să existe rezultate pozitive.

Europa Liberă: Până acum, aici, dar şi în „străinătatea apropiată” au existat şi alte modele de asigurare a ordinii publice şi de prevenire a infracţiunilor de către cetăţeni în colaborare cu poliţia. Prin ce se deosebeşte modelul pe care dorinţe să-l încetăţeniţi de modelele din trecut care s-au dovedit a fi ineficiente sau chiar abuzive uneori?

Ion Braga: Acest model de fapt a pornit din SUA, el este foarte popular la moment în SUA, este foarte popular în Irlanda, Anglia, Noua Zeelandă, ca concept el este popular în mai multe ţări. Se deosebeşte de alte acţiuni din trecut prin faptul că presupune o logică diferită. Cum spuneam, noi în primul rând ne bazăm pe ideea că cetăţeanul trebuie să rămână în siguranţă. Atunci când îşi doreşte să creeze un sector de supraveghere de vecinătate, cetăţeanul trebuie să acţioneze fără indiferenţă, să fie activ la un moment dat. Şi nu văd o paralelă cu exemple din trecut, pe care le cunosc foarte bine şi înţeleg la ce vă referiţi, dar nu văd o paralelă. Fiindcă este obligaţia fiecărui cetăţean ca să raporteze orice activitate suspectă către poliţie dacă el doreşte ca poliţia să intervină şi să asigure ordinea. În acelaşi timp, dorim să enunţăm că cetăţenii nu trebuie să aştepte că poliţia le va rezolva problemele locale. Ei singuri trebuie să manifeste eficienţă, demonstrând un activism. Poate prin aceasta s-ar manifesta diferenţa faţă de modelele din trecut.