Linkuri accesibilitate

Politicul se implică în activitatea Poliţiei, iar o poliţie săracă nu poate fi modernizată şi reformată


Opiniile lui Ghenadie Cosovan despre reforma MAI, culese de Valentina Ursu.


La inceputul lui martie a intrat in vigoare Legea cu privire la activitatea politiei si statutul politistului, aprobata de Guvern in septembrie 2012. Era necesara delimitarea clara a competentelor, depolitizarea si demilitarizarea institutiei, astfel incat functiile administrative sa devina civile. Legea face parte din strategia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne. Fostul viceministru de interne Ghenadie Cosovan vorbeste despre aceasta reforma.

Europa Liberă: Când şi cum pot fi culese roadele reformei în MAI?

Ghenadie Cosovan: „Problema reformării MAI şi organelor de drept încă nu este scoasă de pe agendă. Deoarece chiar rezultatele pe care le-am obţinut în urma ultimei reforme, practic, sunt egale cu zero.”

Europa Liberă: Zero însemnând ce?

Ghenadie Cosovan: „Înseamnă că am rămas tot acolo unde suntem. Iarăşi s-a umblat la structură, au fost disponibilizări, au fost scoase persoane în afara statelor şi cel mai dureros este că s-a lovit iarăşi în nucleul profesionist al MAI.

Problema principală este că dacă studiem minuţios legea respectivă, atunci o să vedem că nu este o lege în care să prevaleze armonia. Dar avem separate poliţia ca organ al administraţiei publice centrale şi avem poliţistul ca persoana care îşi îndeplineşte obligaţiunile de serviciu. Nu este un lucru în ansamblu, dar sunt văzute ca subiecte aparte, Poliţia ca organ şi poliţistul ca lucrătorul care nemijlocit este angajat pentru a îndeplini sarcinile de menţinere a ordinii publice. Adică am primit iarăşi o miliţie sovietică pe care am avut-o şi până acum.”

Europa Liberă: Dvs. ca fost angajat al MAI cum vedeţi această reformă? Unde trebuie de insistat, unde trebuie de temperat ritmul?

Ghenadie Cosovan: „În primul rând noi trebuie să vindecăm acest organism a MAI.”

Europa Liberă: Cum îl vindecăm?

Ghenadie Cosovan: „În vindecăm prin elucidarea şi stabilirea persoanelor corupte, persoanelor care sunt angajate numai pentru a-şi proteja afacerile şi în prim plan să fie profesionistul.”

Europa Liberă: S-a depolitizat, s-a demilitarizat Poliţia?

Ghenadie Cosovan: „Vreau să vă accentuez că nu Poliţia se implică în politic, dar politicul se implică în activitatea poliţiei. Şi dacă mult stimaţii noştri politicieni vor respecta separaţia puterilor în stat, atunci poliţia îşi va face meseria fără politică.”

Europa Liberă: Domnule Cosovan, cum se explică faptul că atât de greu se curmă criminalitatea şi că numărul infracţiunilor totuşi rămâne a fi unul în creştere?

Ghenadie Cosovan: „Problema creşterii infracţionalităţii nu ţine numai de activitatea organelor de interne. Acesta este un complex de măsuri în care ar trebui să participe administraţiile publice, societatea civilă şi poliţia. Numai când va fi o colaborare între aceste trei părţi, atunci vom avea posibilitatea să preîntâmpinăm infracţionalitatea, dar nu să luptăm cu infracţiunile deja comise.”

Europa Liberă: De ce atât de greu se descoperă infracţiunile, făptaşii sau cei care au comis infracţiunile?

Ghenadie Cosovan: „Dacă facem o retrospectivă a ultimilor trei ani vom vedea că, practic, în această perioadă, Poliţia este în permanentă reformă şi nimeni nu lucrează. Dacă ne uităm în ultima perioadă, în ultimul an practic a fost stopată interacţiunea organelor de drept. Am primit un fenomen foarte negativ când există un război rece între organele de drept, între Procuratură şi MAI, între MAI şi SIS. Acest efort, această energie în loc să fie îndreptate în lupta cu criminalitatea, sunt îndreptate împotriva propriilor colegi.”

Europa Liberă: Dar se zice că şi reprezentanţii anumitor sfere de influenţă şi-ar fi pus în anumite funcţii chiar în cadrul internelor exponenţi care să le protejeze afacerile.

Ghenadie Cosovan: „Într-adevăr se observă că cei care au rezultate în combatere infracţionalităţii au rămas înafara reformelor, dar persoanele care practic nu am auzit să obţină rezultate în combatere infracţionalităţii sunt în funcţii. Asta înseamnă că ei de fapt îndeplinesc dorinţele unor clanuri economice şi, chiar, politice.”

Europa Liberă: Şi nemulţumirile unora că prea repede li s-ar da grade celor angajaţi în cadrul internelor ar fi argumentate aceste nemulţumiri?

Ghenadie Cosovan: „Nu este normal ca lucrătorii care stau nemijlocit în prima linie în combaterea infracţionalităţii obţin aceste grade în termen, adică la trei, la patru ani. Şi când vedem că, de exemplu, şoferii unor conducători de primul rang într-un an, în doi ani şi jumătate de la locotenent-major au ajuns la locotenent-colonel. Eu aş vrea ca gradele respective să fie acordate persoanelor care merită şi pentru merite, dar nu pentru persoanele care favorizează unele sau alte grupuri de interese.”

Europa Liberă: Cât timp ar trebuie ca totuşi să se vorbească şi în Moldova despre o adevărată reformă în poliţie? Şi nu numai să se vorbească, dar să fie sesizabile şi rezultatele acestei reforme?

Ghenadie Cosovan: „Reforma prevede în primul rând modernizare. O poliţie săracă nu poate fi modernizată şi nu poate fi reformată. Ce rezultate ar putea obţine poliţia a cărei nivel de dotare este la zero, suntem în secolul trecut. La noi s-a creat impresia greşită că pentru modernizarea poliţiei trebuie numai automobile şi calculatoare.

Dar sunt şi alte mijloace tehnice foarte importante. Acelaşi laborator ADN, nu avem aşa laborator. Laborator de investigaţie a fraudelor informaţionale, avem un astfel de laborator, dar încă nu este modernizat la nivelul respectiv ca să putem face faţă la acest gen de infracţiuni. Nu avem utilaj de documentare a infracţionalităţii pe străzile municipale, traseele naţionale. Sunt şi alte tehnici specifice care ne-ar permite în mod de urgenţă să descoperim infracţiunile grave.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG