Linkuri accesibilitate

„Verdictul pe care l-a emis CEDO pune la punct nişte adevăruri”


Eugen Carpov și Nina Ștanski.

Eugen Carpov și Nina Ștanski.

Valentina Ursu în dialog cu Eugen Carpov



Negociatorii de la Chișinău și Tiraspol, Eugen Carpov și Nina Ștanski, au reluat astăzi discuțiile pe tema cooperării bancare în ciuda unei acuzații lansate de serviciul special moldovean săptămâna aceasta că băncile transnistrene ar fi implicate în spălare de bani. Valentina Ursu a discutat cu vicepremierul responsabil cu reintegrarea Eugen Carpov după întâlnirea pe care acesta a avut-o cu omoloaga sa la oficiul OSCE de la Tiraspol.



Eugen Carpov: „Am discutat mai mult problema unei cooperări în domeniul bancar. Subiectul a fost ridicat data trecută la reuniunea 5+2 de către reprezentanţii de la Tiraspol. Astăzi i-am avut împreună cu mine pe colegii de la Ministerul Economiei, viceministrul Calmîc şi Emma Tăbârţă, viceguvernator al Băncii Naţionale. În rezultatul discuţiilor pe care le-am avut, a fost creat un subgrup de lucru pentru economie, care se va ocupa de subiectul unor relaţii bancare.”

Europa Liberă: Tiraspolul insistă să fie recunoscut sistemul bancar din stânga Nistrului.

Eugen Carpov:
„Tiraspolul poate să insiste asupra mai multor lucruri, dar trebuie să vedem care sunt realităţile. Dacă ne referim la sistemul bancar, atunci realităţile sunt conectate foarte mult la standardele internaţionale. Sistemul bancar este o reţea care face legături internaţionale în toată lumea. Republica Moldova, fiind un stat recunoscut, are anumite angajamente. Pentru ca sistemul bancar moldovenesc să fie respectat de către partenerii noştri, noi trebuie să urmăm nişte norme şi nişte standarde. Exact aceleaşi norme şi standarde trebuie să le respecte şi unităţile bancare din regiunea transnistreană. Altfel, nu va fi nicio posibilitate ca ele să activeze legal. Dar elementul dat este faza finală, când sistemul de acolo ar corespunde cerinţelor internaţionale şi am lua o decizie împreună cum să funcţionăm ca un organism unic. Până atunci ideile de bază s-au redus la iniţierea unor mese rotunde, seminare, transfer de experienţă, training-uri care ar putea fi oferite de către experţii bancari de la Chişinău pentru cei de la Tirspol.”

Europa Liberă: Băncile de acolo efectuează operaţiuni financiare şi cu alte instituţii din spaţiul CIS, dar şi occidentale. Până la urmă, ce compromis poate fi găsit pe subiectul acesta?

Eugen Carpov:
„Compromisul este evident: activitatea acestui sistem bancar ca un organism unic. Atunci vor avea de beneficiat atât agenţii economici şi sistemul bancar, care există în stânga Nistrului, cât şi cel din dreapta Nistrului. O activitate separată va aduce doar necazuri pentru cei care sunt într-o situaţie nerecunoscută.”

Europa Liberă: Cu mai multe ocazii, aţi spus că printre priorităţi rămân şi problemele ce ţin de educaţie. Astăzi a fost sonorizată decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului vizavi de situaţia şcolilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. La ce obligă această decizie?

Eugen Carpov:
„Este o decizie foarte importantă pentru noi. Verdictul pe care l-a emis Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pune la punct nişte adevăruri. Acum, atât pentru societatea din dreapta Nistrului, cât şi pentru cea din stânga Nistrului, trebuie să fie clar care au fost realităţile din anii 1994-1996, atunci când s-au întâmplat evenimentele cu consecinţe foarte negative, care nu s-au depăşit nici până astăzi, în raport cu şcolile moldoveneşti din regiune.”

Europa Liberă: Ziceţi că nu sunt depăşite. De ce nu se depăşesc?

Eugen Carpov:
„Eu sper foarte mult că această decizie va fi la fel percepută şi de partenerii noştri de dialog. Mă refer la cei din Tiraspol, cât şi la cei de la Moscova, care sunt vizaţi direct de această decizie. Şi vor fi întreprinse acţiunile necesare pentru a corecta situaţia care s-a creat. Chiar astăzi am avut un schimb de opinii. Este pregătit un proces-verbal între Chişinău şi Tiraspol care prevede câteva elemente. Unul dintre ele fiind garantarea activităţii normale pentru toate instituţiile de învăţământ ale Republicii Moldova din zona de securitate. Dacă semnăm un asemenea protocol, va fi un document care va putea fi utilizat, atunci când asemenea situaţii se vor mai întâmpla. Dar eu sper foarte mult că vom depăşi aceste elemente negative din trecut, cu ajutorul partenerilor noştri internaţionali, care sunt implicaţi plenar în analiza situaţiilor şi în oferirea recomandărilor necesare pentru viitor.”

Europa Liberă: Ce se poate întâmpla, dacă Federaţia Rusă nu oferă această despăgubire morală?

Eugen Carpov:
„Curtea Europeană pentru Drepturile Omului este organul care emite decizii, dar care şi urmăreşte îndeplinirea acestora. Deci, în cazul în care cineva dintre membrii Consiliului Europei nu respectă deciziile Curţii Europene pentru Drepturile Omului, suportă consecinţele în corespundere cu fiecare caz în parte. Eu cred că Federaţia Rusă, aşa cum a procedat şi în alte cazuri, va urma recomandările şi deciziile Curţii Europene pentru Drepturile Omului.”

Europa Liberă: V-aţi referit la cazul Ilaşcu, care la fel a câştigat la CEDO dosarul?

Eugen Carpov:
„Exact. În cazul Ilaşcu, Federaţia Rusă a urmat toate deciziile pe care le-a adoptat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în acest sens.”

Europa Liberă: În ultimele zile, s-a vorbit foarte mult despre aducerea armamentului rusesc în stânga Nistrului. S-a vorbit că, chipurile, s-ar moderniza unităţile militare din stânga Nistrului. Pe cât de îngrijorătoare pare această situaţie, domnule vicempremier?

Eugen Carpov:
„Autorităţile din Republica Moldova reacţionează la orice informaţie care vine atât pe căi oficiale, cât şi prin intermediul mass-media referitor la subiecte care vizează securitatea Republicii Moldova. Circulaţia armamentului este un subiect care merită o atenţie specială. În ce priveşte ultimele informaţii care ţin de circulaţia armamentului. Au fost întreprinse toate acţiunile necesare vizavi de partenerii noştri din Moscova. În primul rând, au fost utilizate canalele diplomatice pentru comunicare. Pe de altă parte, au avut loc şi întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării din Federaţia Rusă. Ca urmare a discuţiilor pe care le-au purtat oficialii din Ministerul Apărării, personal ministrul Vitalie Marinuţă, au fost găsite puncte de compromis şi conlucrare pe viitor pe asemenea probleme. Personal, am fost informat că, în continuare, toate mişcările care ţin de transportarea unor automobile, unor utilaje necesare pentru unităţile militare ale Federaţiei Ruse din stânga Nistrului, vor fi coordonate în prealabil cu autorităţile moldoveneşti. Trebuie să avem deplină transparenţă, astfel încât să nu existe întrebări pentru cei care monitorizează procesele respective. Totodată, o parte din discuţii sunt purtate şi în Comisia Unificată de Control, şi în cadrul Comandamentului Militar Unit, care a fost întrebat despre acele tipuri de armament care nu au existat anterior în dotarea trupelor de pacificare ale Federaţiei Ruse şi care au apărut pe parcursul ultimei perioade. Aşteptăm un răspuns exact de la responsabilii din Federaţia Rusă şi vom informa societatea.”

Europa Liberă: După vizita pe care a avut-o domnul Gubarev la Chişinău şi Tiraspol, dumnealui zice că despre o eventuală recunoaştere a independenţei Transnistriei s-ar putea vorbi doar când Moldova şi-ar putea pierde suveranitatea şi neutralitatea. De ce Rusia acum insistă pe această neutralitate a Moldovei?

Eugen Carpov:
„Spre regret, mai puţini au văzut reacţia a doua zi, după plecarea domnului Gubarev pe care a avut-o Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse şi citez şi eu după memorie: Federaţia Rusă a declarat că poziţia oficială în ce priveşte soluţionarea conflictului transnistrean rămâne neschimbată. Federaţia Rusă sprijină reglementarea politică a conflictului în baza principiului suveranităţii, integrităţii teritoriale şi neutralităţii Republicii Moldova. Da, Federaţia Rusă insistă pe acest principiu al neutralităţii. Acest principiu există ca parte componentă a Constituţiei noastre. Republica Moldova, în conformitate cu Constituţia din ’94, s-a declarat stat neutru. Din acest punct de vedere, Federaţia Rusă are toate garanţiile care pot fi oferite în cadrul unui stat referitor la principiul neutralităţii.”

Europa Liberă: Bine, dar chiar Federaţia Rusă este ţara care încalcă acest principiu de neutralitate, având armata rusă staţionată pe teritoriul Moldovei.

Eugen Carpov:
„Exact din acest motiv, rămâne neschimbată şi poziţia oficialităţilor moldoveneşti. Trupele ruse din stânga Nistrului trebuie retrase necondiţionat, cât mai urgent, într-un mod organizat şi definitiv. Aceasta se referă, în primul rând, la depozitele de la Colbasna, care prezintă pericol pentru securitatea populaţiei din regiune şi trupele care asigură paza acestor depozite.”

Europa Liberă: Pentru că sunteţi în ajunul reuniunii în formatul 5+2, care urmează să aibă loc în Irlanda, de fapt, e ultima reuniune sub preşedinţia irlandeză, ce vă propuneţi să obţineţi?

Eugen Carpov:
„Anumite progrese pe problema reglementării politice a conflictului, pe probleme de securitate cu siguranţă ne-ar permite să avem mai mută libertate în discutarea problemelor economice, sociale, umanitare şi de altă natură. Pentru că noi am avea mai multă bază juridică pe care ne-am construi mecanismele de activitate, împreună cu partenerii noştri din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: De ce rămân pe ordinea zilei problemele transportului? Aţi vrut, chiar foarte insistent şi foarte mult, să fie rezolvate aceste probleme ce ţin şi de transportul feroviar şi de transportul auto.

Eugen Carpov:
„Noi ne-am axat pe probleme ce ţin de transport pentru că ele fac parte din conceptul asigurării libertăţii de circulaţie pentru cetăţeni, mărfuri şi servicii. Din alt punct de vedere, aceste subiecte, în înţelegerea noastră şi a celor de la Tiraspol, au fost poate undeva mai uşor de realizat. În ceea ce ţine de calea ferată, lucrurile sunt mai promiţătoare. Pe domeniul transportului auto, noi suntem în discuţii asupra posibilităţii elaborării împreună pentru unităţile de transport din regiunea transnistreană, care intenţionează să circule în trafic internaţional, a unor numere de înmatriculare care să corespundă standardelor internaţionale şi să nu aibă însemne ale unor entităţi nerecunoscute. Reprezentanţii de la Chişinău au făcut propuneri concrete bazate pe recomandările misiunii Uniunii Europene la frontiera cu Ucraina şi pe recomandările pe care le-am obţinut din partea misiunii OSCE. A fost elaborat un proiect de design al numărului, care să corespundă, pentru regiunea transnistreană, care să corespundă standardelor internaţionale. El va arăta la fel cum arată şi un număr utilizat pe malul drept al râului Nistru, cu însemnele pentru raioanele din stânga Nistrului, care să corespundă denumirilor acestor raioane şi cu menţiunea regională a regiunii transnistrene, care să fie prezentă pe acest număr. Dar este propunerea noastră, care a venit în consens cu recomandările Uniunii Europene, care au făcut un studiu aprofundat al tuturor reglementărilor în vigoare pe problema respectivă. Convenţia de la Viena privind traficul rutier internaţional din ’68 prevede ca pe numerele de înmatriculare din anumite ţări să fie şi indicată regiunea sau localitatea din care fac parte aceste maşini înmatriculate. Astăzi am primit design de răspuns al celor de la Tiraspol care au venit cu o contrapropunere. Noi o vom examina.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, atunci când vorbim despre soluţionarea problemelor transportului auto,în prim plan apare şi podul de la Gura Bâcului. Va mai fi el dat în exploatare sau deocamdată aţi conservat această problemă?

Eugen Carpov:
„Podul de la Gura Bâcului reprezintă, în primul rând, un obiect de infrastructură care permite o comunicare mult mai uşoară pentru cei care locuiesc în preajma acestui pod. Este Gura Bâcului pe partea dreaptă a Nistrului, este localitatea Bâcioc, care este pe partea stângă, şi alte localităţi din regiune. Vedem absolut rezonabil şi argumentat ca acest pod să fie deschis, cu atât mai mult că, din punct de vedere tehnic, el este pregătit pentru circulaţia automobilelor. Da, sunt necesare anumite lucrări de reparaţie, dar ele nu sunt costisitoare, pot fi făcute într-o perioadă scurtă de timp şi cu resursele financiare de care dispunem, în baza alocaţiilor bugetare care există pentru reparaţia drumurilor. Punctul de vedere al celor de la Tiraspol este diferit. Acest pod este văzut ca o arteră internaţională care necesită un cu totul alt tratament. În primul rând, şi lucrările de reparaţie trebuie să includă o porţiune mult mai extinsă ca un tronson european. Doi: ca pe acest tronson să poată să circule automobilele transnistrene cu numerele de înmatriculare care există, adică este o solicitare ca aceste numere să fie recunoscute, fapt care nu poate să aibă loc şi aşa mai departe. Noi considerăm că lucrurile trebuie simplificate: podul trebuie reparat şi să fie utilizat de cei care au nevoie, pentru ca să circule pe acest pod, iar în problema numerelor de înmatriculare să fie găsită soluţia de compromis rezonabil, în conformitate cu standardele internaţionale

Europa Liberă: De la 1 ianuarie 2013, preşedinţia OSCE va fi preluată de către Ucraina, ţară mediator. Pe frontiera moldo-ucraineană este şi acest segment transnistrean. Sunt o sumedenie de probleme, în care Ucraina ar putea să se implice mult mai activ decât până acuma. Ce aşteptări aveţi?

Eugen Carpov:
„Chiar ministrul Konstantin Grişcenko nu atât de demult a declarat că una dintre principalele priorităţi pentru perioada preşedinţiei de un an la OSCE pentru Ucraina va fi reglementarea conflictului transnistrean. Ucraina nu este doar un simplu mediator. Aţi menţionat că Ucraina este statul vecin cu care avem un segment de patru sute şaizeci de kilometri circa de segment pe porţiunea transnistreană. Noi suntem în situaţia să administrăm cu Ucraina o parte a frontierei pe care nu putem să ne aflăm fizic. Evident că avem parteneri europeni acolo prin prezenţa misiunii EUBAM. În afară de aceasta, Ucraina este un expert foarte bun pentru situaţia reală în acest conflict. În ultima perioadă, trebuie să menţionez că poziţia Ucrainei s-a activizat foarte mult. Reprezentanţii acestei ţări în formatul 5+2 vin cu iniţiative, sprijină o soluţionare reală politică a acestui conflict. Cred că vom avea, pe parcursul anului viitor un jucător activ, care va promova procesul nu mai puţin decât l-au făcut partenerii noştri irlandezi, care au demonstrat abilităţi şi capacităţi pentru ca procesul de reglementare a conflictului transnistrean să nu stea pe loc.”

Europa Liberă: Demarcarea frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean e pe ultima sută de metri?

Eugen Carpov:
„Demarcarea se mişcă, chiar dacă reprezentanţii de la Tiraspol creează anumite obstacole. Vreau să menţionez aici poziţia fermă a celor de la Kiev, a partenerilor noştri, care, în pofida oricăror greutăţi, promovează în continuare acest proces, care vine în interesul atât al Republicii Moldova, cât şi al Ucrainei. Frontiera moldo-ucraineană trebuie să fie definită în conformitate cu acordurile şi tratatele semnate între statele noastre.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG