Suplimentul „Aldine” al ziarului „România Liberă”, publica in ultimul numar un articol despre masacrarea soldatilor romani in tabara de prizonieri Răut, din orașul Bălți. Este vorba de cei făcuți prizonieri în 1944 de armata sovietică în ofensivă. Autorul textului, Claudiu Pădurean, precizeaza că nu se cunoaște numărul exact al victimelor din rândul armatei române. Cifra de 10.000 a fost avansată de unii istorici. Nici autoritățile române, nici cel moldovene nu au făcut vreun gest pentru a restabili adevărul istoric, știut fiind că acest subiect nu a fost nici măcar pomenit timp de jumătate de secol. Primele întrebări au fost puse de urmașii celor dispăruți, imediat după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Autorul articolui din „Aldine” spune de asemenea că masacrul de la Răut este comparabil cu cel de Katyn, din Polonia, unde armata sovietică a executat 14.000 de ofiteri polonezi.
Comentariul semnat de Mircea Cărtărescu în „Evenimentul zilei” face o evaluare foarte aspră a efectelor măsurilor de austeritate luate de guvernul Emil Boc, cu susținerea presedintelui Traian Basescu. Ele ar fi redresat la un nivel acceptabil economia tarii, care risca sa intre in colaps, dar au amorsat o bomba sociala care explodeaza acum, cu consecinte foarte grave in plan politic. Cartarescu porneste de la datele comunicate de un studiu al Credit-Suisse, potrivit căruia averea romanilor a scazut cu aproape 40% in actuala criza, dublu fata de media europeana. Neglijand in mod „cinic”, considera Cartarescu, efectele sociale, saracirea abrupta a romanilor a facut posibil actuala „fascizare” (termenul ii apartine) a vietii politice. In vremuri de prosperitate, citam, „n-ar fi ajuns la putere personaje ca Ponta, Crin Antonescu şi mai ales cel din spatele lor, Dan Voiculescu. Ei sunt factorul oportunist apărut pe fondul slăbirii sistemului imunitar naţional”. Mircea Cartarescu reaminteste ca a facut aceleasi observatii si la vremea cand guvernul Boc anunta programul de austeritate.
In saptamanalul „22”, Laura Stefan etaleaza singurul succes indiscutabil al guvernarii pedeliste si al mandatelor lui Traian Basescu: Departamentul National Anticoruptie, citam, „una dintre cele mai performante structuri de luptă împotriva corupției la nivel înalt” din Europa. Bilantul facut recent de Daniel Morar, la incheierea mandatului de procuror sef anticoruptie, arata ca 90% dintre dosarele inaintate instantelor au fost considerate justificate si au dus la condamnari penale. Au fost condamnati in ultimii ani 12 demnitari ai statului – un prim ministru, ministri, parlamentari, un secretar de stat -, la care se adauga 50 de conducători de instituții publice sau companii naționale, 60 de persoane din instituții de control, 24 de magistrați și 32 de avocați, 164 de ofițeri de poliție, 6 consilieri judeteni si locali și 26 de primari, viceprimari sau subprefecti. Conform statisticilor DNA, jumătate dintre cei condamnați de judecători aveau funcții de conducere. Autoarea articolului din „22” susține că în acest fel s-a demonstrat baza reala a acuzelor internationale aduse Romaniei pentru coruptie. In acelasi timp, s-a dovedit ca magistratii au depasit inhibitiile legate de presiunile politicului asupra lor.
Comentariul semnat de Mircea Cărtărescu în „Evenimentul zilei” face o evaluare foarte aspră a efectelor măsurilor de austeritate luate de guvernul Emil Boc, cu susținerea presedintelui Traian Basescu. Ele ar fi redresat la un nivel acceptabil economia tarii, care risca sa intre in colaps, dar au amorsat o bomba sociala care explodeaza acum, cu consecinte foarte grave in plan politic. Cartarescu porneste de la datele comunicate de un studiu al Credit-Suisse, potrivit căruia averea romanilor a scazut cu aproape 40% in actuala criza, dublu fata de media europeana. Neglijand in mod „cinic”, considera Cartarescu, efectele sociale, saracirea abrupta a romanilor a facut posibil actuala „fascizare” (termenul ii apartine) a vietii politice. In vremuri de prosperitate, citam, „n-ar fi ajuns la putere personaje ca Ponta, Crin Antonescu şi mai ales cel din spatele lor, Dan Voiculescu. Ei sunt factorul oportunist apărut pe fondul slăbirii sistemului imunitar naţional”. Mircea Cartarescu reaminteste ca a facut aceleasi observatii si la vremea cand guvernul Boc anunta programul de austeritate.
In saptamanalul „22”, Laura Stefan etaleaza singurul succes indiscutabil al guvernarii pedeliste si al mandatelor lui Traian Basescu: Departamentul National Anticoruptie, citam, „una dintre cele mai performante structuri de luptă împotriva corupției la nivel înalt” din Europa. Bilantul facut recent de Daniel Morar, la incheierea mandatului de procuror sef anticoruptie, arata ca 90% dintre dosarele inaintate instantelor au fost considerate justificate si au dus la condamnari penale. Au fost condamnati in ultimii ani 12 demnitari ai statului – un prim ministru, ministri, parlamentari, un secretar de stat -, la care se adauga 50 de conducători de instituții publice sau companii naționale, 60 de persoane din instituții de control, 24 de magistrați și 32 de avocați, 164 de ofițeri de poliție, 6 consilieri judeteni si locali și 26 de primari, viceprimari sau subprefecti. Conform statisticilor DNA, jumătate dintre cei condamnați de judecători aveau funcții de conducere. Autoarea articolului din „22” susține că în acest fel s-a demonstrat baza reala a acuzelor internationale aduse Romaniei pentru coruptie. In acelasi timp, s-a dovedit ca magistratii au depasit inhibitiile legate de presiunile politicului asupra lor.
