Linkuri accesibilitate

Comentariile din presa de astăzi trag linie după doi ani de lupte intensive din sânul alianţei de guvernare.

Odată cu alegerea preşedintelui, criza politică s-a încheiat, nu mai există nici o piedică formală în calea noii guvernări, „sabia” alegerilor anticipate nu-i mai atârnă deasupra capului, a dispărut principalul motiv de discordie şi s-a destrămat alianţa neformală PD-PL împotriva PLDM, aşa că nimic nu ar mai trebui să pericliteze stabilitatea politică şi efectuarea reformelor, observă Nicolae Negru în „Jurnal de Chişinău”. „Pentru a evita o nouă degradare a relaţiilor din cadrul coaliţiei de guvernământ, este nevoie ca acordul AIE să fie adaptat la noile realităţi” opinează în aceiaşi publicaţie Petru Bogatu. „PL-ului trebuie să i se dea ce-i al PL-ului. Dacă vor Procuratura Generală, s-o primească! Şi nu contează că liberalii au mai puţine mandate decât PLDM sau PD. O coaliţie se cimentează mai întâi de toate prin respectarea intereselor partenerilor mai mici”, mai crede editorialistul.
În paginile cotidianului „Timpul”, deputatul liberal Valeriu Saharneanu semnează un articol în care afirmă că criza politică legată de alegerea-nealegerea preşedintelui porneşte de la actul „dubios” din 5 iulie 2000, atunci când Parlamentul, dominat de comunişti, a adoptat Legea de revizuire a Constituţiei. „Prin această lege Republica Moldova, peste noapte, fără consimţământul poporului, s-a transformat din republică prezidenţială în republică parlamentară, iar contribuabilii moldoveni au plătit pentru trei scrutine anticipate din 2009 - 2010, un referendum şi o procedură de numărare repetată a voturilor - 90 de milioane 100 de mii de lei”, notează Saharneanu.

„De ce Dodon trebuie să rămână în opoziţie?” se întreabă în paginile „Adevărul” Igor Caşu. În opinia istoricului, misiunea istorică a Partidului Socialiştilor şi a lui Igor Dodon este să disloce Partidul Comuniştilor şi să nu-i permită să revină niciodată la putere „în formula care am cunoscut-o opt ani la rând”. „Pentru reuşita acestui program, trebuie să se ţină cât mai departe de actuala guvernare, ceea ce, lesne de înţeles, nu-i va fi prea greu. Mai dificil va fi să-şi articuleze un mesaj care ar face Partidul Socialiştilor distinct de PCRM”, notează Igor Caşu.

Citînd agenţia americană Stratfor, Natalia Uzun scrie în „Moldavsckie Vedomosti” că odată cu alegerea Preşedintelui R. Moldova, Moscova şi Bucureştiul îşi vor disputa sferele de influenţă. Experţii consideră că „rivalitatea va continua în sfera economică şi în securitate”, acolo unde Federaţia Rusă are prioritate. Potrivit analiştilor Stratfor, România, în ultimii trei ani, şi-a consolidat prezenţa economică în R. Moldova fără susţinerea UE sau NATO. În aceste condiţii, Moscova îşi va proteja interesele şi va limita creşterea influenţei României.

XS
SM
MD
LG