Linkuri accesibilitate

Referendum în Letonia cu privire la oficializarea limbii ruse


Ziare ruseşti la un stand de presă din capitala letonă Riga

Ziare ruseşti la un stand de presă din capitala letonă Riga

Opinii pro şi contra.



Deşi în ultimele două decenii Letonia a încercat din răsputeri să scape de influența rusă, sâmbătă în această țară are loc un referendum privind acordarea statutului de limbă oficială limbii ruse . O analiză pe această temă semnată de Aleks Tapinsh de la agenția Reuter e tradusă de Lucian Ştefănescu

Votul, care are puține şanse să ajungă la rezultatul dorit de lobby-ul pro-rusesc, a redeschis profundele diviziuni dintre considerabila comunitate rusă şi majoritatea letonă, şi a prilejuit un schimb de replici țâfnos între Riga şi fosta ei stăpână imperială Moscova.

A generat totodată stări contradictorii pentru mulți dintre letoni. „Limba mea maternă este letona, şi e foarte importantă, dar limba rusă îmi este şi ea foarte apropiată", spune Daiga Apine, al cărei tată e rus iar mama letonă. „Cei doi, adaugă Apine, au puncte de vedere total opuse cu privire la referendum, dar mie îmi este greu să mă decid.”

Naționaliştii letoni susțin că votul de la 18 februarie, sprijinit de Kremlin, e o încercare de a slăbi suveranitatea țării lor, cu scopul de a readuce acest mic stat baltic în sfera de influență a Rusiei.

Janis Kukainis, şeful Federației Mondiale a Letonilor Liberi a dat publicității o scrisoare deschisă în care-i numeşte trădători pe etnicii ruşi care au cerut organizarea referendumului.

De partea cealaltă, Rusia spune că acest referendum e un strigăt de ajutor veni din partea comunității ruseşti din Letonia, care spune că a fost exclusă în mod incorect din viața politică, şi că în ultimii ani i s-au încălcat sistematic drepturile.

Alexander Veşniakov, ambasadorul rus la Riga, declara recent pentru ziarul leton de limbă rusă Vesti Segodnya, că acest referendum este o consecință logică a tensiunilor interne acumulate în Letonia în ultimii ani: „Problemele inter-etnice nu au fost rezolvate, iar Centrului pentru Armonie - principalul partid politic al ruşilor - nu i s-a permis să intre în guvern. Referendumul este o manifestare a frustrării legată de această situație.”

Alții susțin că votul de sâmbătă este doar un joc politic, care le permite naționaliştilor din ambele grupuri etnice să atragă sprijin, distrăgând însă atenția generală de la chestiuni mai vitale, cum ar fi bunăstarea economică a țării şi viitoarea ei prosperitate.

Referendumul are loc la inițiativa lui Vladimir Lindeman de la gruparea pro-rusă „Pentru Limba Maternă”, care a reuşit să strângă peste 187 de mii de semnături de susținere, ceea ce a forțat guvernul de la Riga să organizeze scrutinul de sâmbătă.

La 20 de ani după ce Letonia a devenit independentă de Uniunea Sovietică, vorbitorii de limbă rusă din această țară reprezintă cam o treime din cele două milioane de locuitori ai țării. Mulți dintre ei însă nu sunt naturalizați, şi drept urmare nu au drept de vot, o stare de lucruri care face ca relațiile dintre Riga şi Moscova să fie acre.

Decizia Letoniei de a se alătura Uniunii Europene în 2004 a generat resentimente la Moscova, alături de faptul că Letonia descrie în mod oficial perioada cât a făcut parte din Uniunea Sovietică drept „ocupație” (o perioadă pe care Rusia preferă s-o numească „de eliberare” de sub ocupația Germaniei Naziste).

Cu toate acestea, relațiile dintre Letonia şi Rusia s-au îmbunătăți gradual. O dispută legată frontieră cu potențial exploziv a fost rezolvată în cele din urmă, din ce în ce mai mulți ruşi îşi petrec vacanțele în Letonia, iar cele două țări au un solid parteneriat comercial.

Lituanienii spun susțin că mărimea considerabilă a minorității ruse este o moştenire istorică artificială creată de influxul de rusofoni din vremea Uniunii Sovietice.

Înainte de anexarea ei de către Moscova în 1940, Letonia a fost independentă timp de 22 de ani. A obținut independența în 1991, la destrămarea Uniunii Sovietice, iar ultimele rămăşițe ale Armatei Roşii au plecat în 1994.

De atunci încoace, autoritățile letone au încercat din răsputeri să epureze influența rusească, iar diaspora rusă a devenit din ce în ce mai politizată în fața a ceea ce susține că e un efort concertat de a fi ignorată.

Anul trecut, blocul politic numit Centrul pentru Armonie a devenit cel mai numeros partid politic în parlament, obținând 31 din cele 100 de locuri. Dar nu a fost cooptat în coaliția de guvernare formată mai apoi de trei partide de centru dreapta.

Naționaliştii letoni sunt nemulțumiți că formațiunea Rusia Unită a lui Vladimir Putin are legături cu Centrul pentru Armonie, şi susțin că Centrul ar fi un cal troian al Kremlinului, acuzație respinsă de acest partid.

Liderul formațiunii, Nil Uşakov, primarul capitalei letone Riga e rusofon. El spune că referendumul de sâmbătă ar trebui considerat punctul de pornire al unei dezbateri despe locul minorității ruse din Letonia: „Letonii vor putea mai bine, mai eficient să-şi păstreze cultura, limba şi valorile, dacă îi vor avea pe vorbitorii de rusă din Letonia aliați şi nu duşmani”, a declarat el pentru rețeaua TV3.

Dar membrii partidului naționalist Totul pentru Letonia/Totul pentru Patrie şi Libertate spun că referendumul este un „cuțit înfipt în spate”: „Referendumul nu e doar despre limbă, e o luptă pentru putere”, a scris liderul acestei formațiuni, Raivis Dzintars, într-o publicație a partidului.

Dzintars crede că ceea ce doresc ruşii locali este să submineze independența Letoniei, cerând mai multe drepturi şi simplificarea procedurii de obținere a cetățeniei, pentru a-şi mări influența politică.

Nemulțumirea ruşilor față de modul cum sunt tratați în Letonia a avut ecou în Consiliul Europei, care a spus că Riga trebuie să facă mai mult pentru integrarea rusofonilor, în special a celor câteva sute de mii care nu au cețățenie letonă. Membrii acestui grup, care sau nu au vrut să se naturalizeze, sau nu au îndeplinit condițiile pentru asta, pot să locuiască şi să muncească în Letonia, dar nu au drept de vot.

Consiliul Europei spune că ei ar trebui să aibă măcar dreptul de a alege la scrutinurile locale, aşa cum se întâmplă în Estonia învecinată, care a cunoscut o falie etnică post-sovietică similară cu aceea din Letonia.

Pe termen lung, spun experții, Letonia va avea probleme presante legate de sărăcie şi de descreşterea demografică: „Letonii ar trebui să nu mai gândească în termeni etnici şi lingvistici, şi să înceapă să ia în serios chestiuni importante legate de dezvoltarea statului în următorii opt ani”, spune Iveta Kazoka de la Centrul Providus pentru Politici Publice.

Daiga Apine e de acord: „Eu văd totul în bani. Cum se poate să-mi cresc copilul cu o alocație de doar 8 lați (15 dolari) pe lună, o alocație neschimbată din 2003 încoace? Oamenii, fie ei ruşi sau letoni, vor să se simtă în siguranță, vor să se hrănească şi să-şi crească şi să-şi educe copii.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG