Zbigniew Brzezinski, unul din principalii strategi ai Americii, a fost consilier pe probleme de securitate națională al preşedintelui Jimmy Carter, şi a publicat recent un volum intitulat „Viziune strategică: America şi criza puterii globale”. Pot prospera democrațiile ale căror sisteme fianciare au scăpat de sub control? Este una din întrebările la care Zbigniew Brzezinski răspunde într-un interviu recent acordat lui Nathan Gardels, editor la Global Viewpoint Network din Statele Unite, interviu preluat şi de publicația „Christian Science Monitor”. Interviul este rezumat de Lucian Stefănescu
Miezul viziunii strategice pentru viitor a lui Zbigniew Brzezinski, spune Nathan Gardels, este acela al unui „Occident lărgit", alcătuit din puterile democratice, dar din care face parte şi China. Cu toate acestea, Occidentul, şi în primul rând America, trece printr-o perioadă de declin politic.
Aşa cum a spus însuşi Brzezinski, în timp ce China se concentrează pe pregătirile de termen lung, şi îşi urzeşte viitorul, Statele Unite în special sînt copleşite de o mentalitate de termen scurt. De fapt, precizează Nathan Gardels, America nu mai e o „democrație industrială”, în sens strict, ci o „democrație a consumatorului” unde toate semnalele de răspuns - piața, media şi politica, sunt pe termen scurt, şi calibrate pentru satisfacția imediată.
Asta, spune Zbigniew Brzezinski, îi va da Chinei un avantaj politic în viitor, iar această aşa-numită mentalitate de termen scurt a Americii poate fi modificată doar dacă se gândeşte o ripostă mai eficientă şi mai cuprinzătoare la criza actuală, care să înlocuiască simpla scuturare de dificultățile prezente, ce foarte probabil vor avea în continuare efectele negative de până acum.
„Suntem atât de preocupați de criza actuală, şi atât de lipsiți de o perspectivă pe termen lung, încât nu avem o viziune strategică ce să ne dea un impuls istoric”, spune Brzezinski.
Democrația e capabilă să reacționeze, dacă ne concentrăm pe obiectivele corecte. Întrebarea care se pune azi e însă dacă mai pot prospera acele democrații ale căror sisteme financiare au scăpat de sub control, sisteme capabile să genereze în mod egoist beneficii doar pentru foarte puțini, fără un cadru eficient care să servească unui scop mai larg şi mai ambițios.
Există astăzi un dezechilibru foarte periculos între lipsa de disciplină bugetară, de angajament către austeritate, de determinare de a ține inflația şi o politică socială costisitoare sub control, pe de-o parte, şi lipsa unei viziuni clare despre direcția în care ar trebui să se îndrepte societățile noastre ca întreg, de cealaltă parte.
Care e soluția pentru Europa ce, datorită crizei din zona euro, e acum prinsă în dilema dacă să revină la statul-națiune sau să meargă mai departe spre uniunea politică integrală?
Zbigniew Brzezinski crede că în cele din urmă se va reuşi rezolvarea crizei actuale din Europa, pentru că Germania şi Franța sunt din ce în ce mai decise să dea formă unui cadru politic care să înlocuiască ce a fost Europa până acum, adică o uniune financiară pentru unii şi o comunitate politică laxă pentru toți. În mod inevitabil, o reală uniune politică va lua ființă treptat, probabil începând cu un tratat de facto la care să se ajungă în viitorul apropiat printr-o înțelegere inter-guvernamentală.
O Europă cu două viteze?
De ce nu?, raspunde strategul american. Nu e nimic în neregulă cu o Europă ce e o uniune politică şi monetară în miezul ei, înconjurată de o Europă mai mare, care nu are moneda comună, dar are parte de toate celelalte beneficii, cum ar fi, de exemplu, libertatea de circulație a persoanelor şi a bunurilor. Asta e în concordanță cu viziunea de după Războiul Rece a unei Europe întregi şi libere.
Erupția democrației din lumea arabă a însemnat resurecția partidelor islamiste, care fuseseră oprimate mult timp. Cum ar trebui să răspundă Occidentul la această evoluție? Ar trebui să sprijine sau nu modelul oferit de Turcia, unde partidele islamiste se pot integra într-un cadru democratic laic - aşa cum a spus recent la Cairo premierul turc Recep Erdogan?
Zbigniew Brzezinski spune că Turcia ar trebui să fie atrasă cât mai aproape posibil de Occid ent. Fără îndoială, Turcia e cel mai bun aliat al Americii în Orientul Mijlociu.
Dar Turcia nu e acum un model pentru noile democrații arabe, pentru că nu există noi democrații arabe.
Brzezinski spune că nu trebuie să confundăm trezirea politică din țările arabe, care a produs mişcări populiste foarte active, cu apariția reală a democrației.
Ceea ce se întâmplă ar putea duce spre democrație, dar şi spre dictatură populistă. Turcia e într-adevăr un exemplu despre cum Islamul şi democrația laică pot fi compatibile, dar în lumea arabă acest model nu a fost încă urmat.
