Linkuri accesibilitate

George Friedman: „Prinsă între rădăcinile ei româneşti şi trecutul ei sovietic Moldova este departe de a fi dezvoltat o identitate națională”.

George Friedman, fondatorul grupului de analiză Stratfor, a întreprins recent o călătorie în Turcia, Moldova, România, Ucraina şi Polonia. Observaţiile şi concluziile acestui turneu au fost adunate în seria „O călătorie geopolitică”.Vă oferim în continuare al cincilea şi ultimul capitol al părții dedicate Moldovei.

Pe o hartă, Moldova este o un teren valoros. E o regiune care în mîinile Alianţei Nord Atlantice sau ale oricărei puteri occidentale ar aduce avantaje împotriva puterii ruseşti, şi ar putea întări dorinţa Ucrainei de a rezista Rusiei. Aducerea de trupe NATO în apropierea Odesei, un port ucrainean de care ruşii depind, i-ar determina pe aceştia să fie precauţi. Problema este că ruşii înţeleg cu claritate asta şi fac tot ce pot să creeze un stat pro-rusesc în Moldova, sau cel puţin un stat suficient de instabil ca să nu poată fi folosit de nimeni împotriva ruşilor.

Moldova e prinsă între rădăcinile ei româneşti şi trecutul ei sovietic. Nu a dezvoltat o identitate naţională independentă de aceşti doi poli. Moldova e un ţinut de frontieră înlăuntrul unui ţinut de frontieră. E un loc al influenţelor străine din toate părţile. Dar e un loc fără un centru clar. Pe de-o parte e nostalgia pentru vremurile bune de pe timpul Uniunii Sovietice – ceea ce arată cît de prost stau lucrurile acum pentru mulţi moldoveni. Pe de altă parte e speranţa că Uniunea Europeană şi NATO vor crea şi apăra o naţiune care nu există.

Dacă geopolitica ar fi un joc teoretic, atunci mişcarea logică ar fi integrarea imediată a Moldovei în NATO şi Uniunea Europeană. Mai sînt naţiuni la fel de stranii în aceste două organizaţii. Dar geopolitica ne învaţă că fundamentul strategiei naţionale este existenţa naţiunii. Ar putea fi de la sine înţeles, dar e ceva ce trebuie spus. Am venit în Moldova căutînd în ţinutul de frontieră o naţiune care ar putea contracara resurecţia rusească. Am crezut că am găsit o naţiune pe hartă. Dar s-a dovedit pînă la urmă că deşi aici trăiesc oameni ei nu sînt o naţiune. Ceea ce părea promiţător pe hartă e foarte diferit în realitate.

Asta nu înseamnă că Moldova nu va dezvolta un sens al naţiunii şi o identitate. Dar asta ia mult timp şi rareori apare în mod paşnic. În acelaşi timp, forţe puternice din toate părţile ar putea face dificilă, dacă nu chiar imposibilă, crearea unei naţiuni moldovene. Ar putea fi şi cazul unui stat care să creeze el o naţiune, dacă ar face parte din Uniunea Europeană şi din NATO, dar Uniunea Europeană are de-a face cu Irlanda, şi NATO nu are niciun chef să se confrunte cu Rusia. Asta ar depinde de moldoveni. Nu mi-e clar cît timp le va da istoria să ajungă la un consens.

Cu siguranţă nu sînt eu cel care să-i sfătuiască pe moldoveni ce să facă, din moment ce nu le împărtăşesc soarta. Dar avînd în vedere că oricum nu mă va asculta nimeni, am să fac această observaţie. Moldova a făcut parte cîndva din România. A făcut cîndva parte din Uniunea Sovietică. Moldova are sens ca parte a ceva. Uniunea Sovietică s-a dus. Europa are prea multe probleme deja ca să mai vrea una în plus. România e încă acolo. Nu e o soluţie perfectă, si cu siguranţă nu una care să placă multora dintre moldoveni, dar e o soluţie, oricît de imperfectă.

(Traducere de Lucian Ștefănescu)
XS
SM
MD
LG