Linkuri accesibilitate

Rusia, o țară condusă manual


Președintele Boris Yeltsin în momentul cedării biroului său lui Vladimir Putin, în decembrie 1999

Președintele Boris Yeltsin în momentul cedării biroului său lui Vladimir Putin, în decembrie 1999

Criza economică a trezit îndoieli în legătură cu realizările lui Putin

Într-o analiză pentru pagina de internet a serviciul ucrainean al „Europei Libere”, directorul Centrului de Analize Levada Lev Gudkov de la Moscova scrie că, potrivi unui sondaj de opinie realizat de acest centru în luna iulie, ruşii par surprinzător de rezervaţi în a evalua cei zece ani de cînd Vladimir Putin se află la putere în Rusia.

Sondajul arată că, în medie, ruşii au numărat de două ori mai multe eşecuri decît succese în diferitele sfere de activitate ale statului rus.

Încrederea în Putin este în continuare foarte mare, el rămînînd figura dominantă a scenei politice ruseşti, cu o rată de popularitate – nejustificată, crede Gudkov – de 78 la sută (zece procente mai puţin decît anul trecut). Medvedev are 72 la sută. Dar în ciuda popularităţii lui Putin, criza economică a generat îndoieli cu privire la realizările cele mai importante ale conducerii sale.

Destul de mulţi ruşi (39 la sută) cred că principalele succese ale celor două mandate de preşedinte ale lui Putin au fost creşterea nivelului de trai, mărirea pensiilor şi salariilor, şi dezvoltarea economiei, care a reinstaurat optimismul populaţiei, şi le-a dat speranţa că privaţiunile şi crizeel din anii 90 au rămas de-acum în spate, iar ţara se înderaptă spre o perioadă de dezvoltare stabilă şi sigură

Dar aproape tot atît de mulţi ruşi (30 la sută) au evaluat realizările lui Putin în aceste domenii ca fiind nu tocmai reale, dacă nu chiar eşecuri.

Succese şi insuccese - diferenţa de la sat la oraş

Cercetarea sociologică a celor de la Levada precizeză că evaluările amintite pînă acum au depins considerabil de statul social şi de resursele respondenţilor.

Cei mulţumiţi de Putin provin mai mult din mediile dezavantajate ale oraşelor de provinciei, sau de la sate, decît din oraşele mari sau din capitale, unde viaţa socială şi economică are o intensitate mai mare.

Cu cît nivelele de pregătire, de cunoştinţe şi de salarizare ale respodenţilor sînt mai ridicate, cu atît mai critică tinde să fie părerea lor despre politica economică a lui Putin.

În traducere: cu cît economia de piaţă şi infrastructura sînt mai dezvoltate, cu atît e mai mare nemulţumirea celro acre beneficiază de ele faţă de felul cum Putin a condus ca preşedinte. (de exemplu, numărul moscoviţilor care au spus că politica economică a lui Putin a fost un eşec e de trei ori mai mare decît al locuitorilor din oraşele provinciale).

Eşecuri în combaterea corupţiei, a criminalităţii şi oligarhilor

Un număr considerabil de ruşi (35 la sută, în medie), spun că mult-trîmbiţata campanie anticorupţie a lui Putin a fost de fapt un răsunător eşec (din nou moscoviţii au fost cei mai mulţi în a spune asta – 47 la sută, în comparaţie cu 31 la sută în oraşele de provincie).

19 la sută dintre ruşi cred că Putin nu a reuşit să combată suficient criminalitatea (rata criminalităţii în Rusia e de trei pînă la cinci ori mai mare decît în ţările europene)

Un alt eşec – acela de a diminua influenţa oligarhilor - e pus în seama lui Putin de 23 la sută dintre respondenţii sondajului de opinie realizat de Centrul Levada din Moscova.

Foarte puţini ruşi – 7 la sută - cred că Putin a avut succes în a întări poziţia Rusiei pe plan extern, şi şi mai puţini – 5 la sută – spun că unul din succesele actualului premier a fost de a îmbunătăţi relaţiile cu vecinii – asta în timp ce în anii trecuţi forate mulţi ruşi credeau că Putin a avut succes la aceste două capitole.

În acest punct, directorul de la Centrul Levada atrage atenţia că actualul sondaj de opinie a fost realizat într-un moment cînd euforia şi elanul ruşilor de după scurtul război ruso-georgian de anul trecut au mai scăzut, ba au fost chiar depăşite de teama genrrată de criza economică, creşterea şomajului, şi de nesiguranţa generală cu privire la ziua de mîine.

În plus, ruşii încep să fie din ce în ce mai conştienţi de fapul că e posibil ca politica agresivă a lui Putin să fi dus la izolarea pe plan internaţional a Rusiei. Chiar dacă în general ruşii nu cred că reacţia negativă a comunităţii inetrnaţionale la invadarea Georgiei, la creşterea autoritarismului şi a încălcării drepturilro omului nu va dura mult, rezultatele sondajului de opinie arată o scădere a aprobării politicii externe a lui Putin.

La fel, nu prea mulţi din cei întrebaţi sînt convinşi că problema Ceceniei a fost în sfîrşit rezolvată.

Mulţi dintre ruşi cred că prăpastia dintre bogaţi şi săraci s-a lărgit, că numărul oficialităţilor corupte a rămas acelaşi, cum neschimbate au rămas birocraţia şi natura arbitrară a luării deciziilor la nivel birocratic.

Ruşii critică regimul Putin, dar cei mai mult cred că e bine pentru Rusia ca Putin să aibă toată puterea

Cum se face deci că în ciuda acestei atitudini critice pe care o are la adresa regimului Putin, majoritatea absolută a ruşilor îl laudă pe Putin pentru ce a făcut, şi spune că ar vota pentru el la alegerile urnătoare?

Lev Gudkov răspunde că, exact ca în cazul altor regimuri autoritare impuse după o perioadă prelungită de haos, nesiguranţă, conflicte şi ciocniri, opinia publică din Rusia nu vrea schimbarea, îi e frică de schimbare, şi doreşte să spere că lucrurile se vor îmbunătăţi.

La întrebarea „De ce atît de mulţi oameni au încredere în Putin?”, cei mai mulţi, 35 la sută, au răspuns că „oamenii speră că Putin va continua să rezolve problemele ţării”, aproape la fel de mulţi 31 la sută, spun că ”nu e nimeni altcineva pe care să se bazeze” şi doar 28 la sută au spus că popularitatea lui Putin se datorează faptului că „sînt convinşi că Putin poate rezolva problemele pe care le are Rusia”.

Cu alte cuvinte, baza sprijinului în masă, consensul organizat al regimului Putin sînt construite pe o combinaţie de speranţe şi iluzii, şi pe percepţia că nu există alternativă la Putin – opoziţia e discreditată şi strivită pe scena politică. iar propaganda răspîndeşte cu insistent acest mesaj, „nu există alternativă la Putin, plecarea lui ar duce din nou la haos şi conflicte, aşa că aveţi răbdare”.

Media controlate de stat nu difuzează nici o informaţie care l-ar putea pune pe Putin într-o lumină nefavorabilă, în timp ce sfera de afaceri a învăţat cui să-i fie loială în Rusia.

Aşa încît cine ar putea fi suprins că 63 la sută din cei întrebaţi de Centrul Levada de la Moscova sînt convinşi că e un lucru bun pentru Rusia ca Putin să aibă virtual toată puterea, în timp ce numai 16 la sută cred că asta nu va aduce nimic bun ţării lor?
XS
SM
MD
LG