Săptămîna trecută, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crime a făcut public un raport despre consumul de stupefiante în lume. În studiu se arată că pieţele mondiale de cocaină, opiu şi canabis sunt stabile sau în declin. Asta în timp ce producerea drogurilor sintetice este în creştere, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv în Republica Moldova.
Printre ţările furnizoare de canabis, considerate cele mai active, sunt Azerbaidjan, Ucraina, Rusia, Moldova şi Armenia. În Europa, consumul de amfetamine e stabil sau în declin. Totuşi se înregistrează creşteri în Elveţia, Austria, Slovacia, Ucraina şi Moldova şi ţările nordice, precum Estonia şi Letonia.
Totuşi raportul atestă tendinţe în declin pe majoritatea pieţelor de droguri. Cultivarea opiului în Afganistan, de unde provine 93 la sută din cantitatea de opiu produsă în lume, a scăzut anul trecut cu 19 procente. În Columbia, unde se înregistrează jumătate din cocaina produsă pe glob, descreşterea este de 18 la sută. Canabisul rămîne în continuare narcoticul cel mai mult cultivat în lume. În Moldova, se ştie oficial, cu problema drogurilor se confruntă aproximativ 9 mii de persoane, 500 fiind depistate în ultimele 6 luni.
Invitatul emisiunii noastre e Victor Ianovschi, psiholog la Centrul de Reabilitare psihologică a consumatorilor de droguri din cadrul Dispensarului Narcologic Republican.
Elena Cioina: D-le Ianovschi, raportul asa cum ati auzit atesta sporirea numarului consumatorilor de droguri. Ce explicatii ar exista? Cine sunt cei care consuma narcotice?
Victor Ianovschi: Am putea vorbi ca sunt de fapt in mare parte adolescenti, care sunt incadrati in grupurile de risc, atat din mediul rural, cat si din orase. Adica, ar fi in randurile tinerilor, fara o diferenta semnificativa intre anumite paturi ale populatiei.
Valeriu Cater: Dar ce anume îi determina sa inceapa sa consume droguri? Eventual, contribuie la o asemenea decizie plecarea parintilor peste hotare, deci lipsa unei ingrijiri si atentii din partea acestora?
Victor Ianovschi: Da, ar fi aceasta cauza. Dar cauzele sunt multiple, nu numai lipsa unei tutele parintesti, dar si lipsa unei comunicari eficiente, a unor relatii constructive si din curiozitate – curiozitatea de a incerca senzatii noi, senzatii tari. De obicei sunt factori sociali care ii determina, fie starile depresive prin care trec, in cazul in care sunt parintii plecati, sau in cazul in care se confrunta cu anumite probleme spirituale de-ale lor si tind sa infrunte aceste probeleme prin diversitatea emotiilor, senzatiilor, pe care aparent le ofera drogurile.
Valeriu Cater: Vreti sa spuneti ca persoanele trecute de o anumita varsta sunt mai putin tentate sa incerce acest viciu?
Victor Ianovschi: Da, persoanele trecute de obicei de 30 de ani sunt mai putin tentate, pentru ca sunt mai stabile moravurile lor si, evident, valorile lor sunt mult mai stabile. Adica sunt mai putin tentati decat adolescentii.
Elena Cioina: D-le Ianovschi, si in aceste conditii ce pot face parintii? Cum ar trebui ei sa-si protejeze copiii de droguri?
Victor Ianovschi: De fapt, cred ca una din primele recomandari ar fi informarea corecta despre consecintele consumului de droguri si, eventual, riscurile care pot surveni in cazul consumului de substante psihoactive. Adica, de obicei, consumul de droguri este asociat multiplu cu consumul de alte substante psihoactive – alcool si alte substante. In primul rand deci – informarea corecta. Si in al doilea rand, parintii as recomanda sa fie la curent cu problemele copiilor lor si sa cunoasca cercul in care comunica, cu cine comunica, care sunt grupurile de risc, care sunt interesele copilului. Si, evident, in cazul in care determina unele semne de consum, sa nu ezite sa consulte specialistii, adica psihologii, medicii si altii.
Valeriu Cater: D-le Ianovschi, dar de ce creste consumul de narcotice sintetice, in detrimentul canabisului sa zicem, care logic ar fi mai accesibil, pentru ca e mai ieftin?
Victor Ianovschi: Una din cauze ar fi pentru ca provoaca o dependenta mult mai rapida decat stuperfiantele simple si, eventual, iarasi curiozitatea. Exista o atractie fata de ceva inedit, fata de ceva deosebit cred ca.
Elena Cioina: De ce atunci metodele de combatere a consumului de droguri folosite de autoritati se dovedesc atat de ineficiente?
Victor Ianovschi: Una din metodele ineficiente practicate in trecut a fost constrangerea. Cum ar fi privarea de libertate, interdictia si multe, multe altele. Sarcina noastra este insa de a gasi limba comuna, de a recapata increderea celor care s-au confruntat sau se confrunta cu consumul de droguri si, eventual, de a-i ajuta sa-si revigoreze starea de santate atat fizica, cat si psihologica.
Elena Cioina: dar acum s-a renuntat la aceste metode?
Victor Ianovschi: De fapt s-a renuntat la tratamentul fortat, dar cautam alte modalitati si, in special, conform planului de cooperare si dezvoltare intre Moldova si Uniunea Europena, precum si recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au fost implementate un sir de masuri printre care este si terapia de substitutie, si deschiderea unor centre de reabilitare pentru narcomani, ca obiective fiind diminuare a consecintelor consumului, acordarea asistentei psiho-sociale, pevenirea HIV/SIDA si a altor boli infectioase, prevenirea raspandirii narcomaniei in grupurile de risc. La fel, un sir de masuri educative in instituiile de invatamant.
Printre ţările furnizoare de canabis, considerate cele mai active, sunt Azerbaidjan, Ucraina, Rusia, Moldova şi Armenia. În Europa, consumul de amfetamine e stabil sau în declin. Totuşi se înregistrează creşteri în Elveţia, Austria, Slovacia, Ucraina şi Moldova şi ţările nordice, precum Estonia şi Letonia.
Totuşi raportul atestă tendinţe în declin pe majoritatea pieţelor de droguri. Cultivarea opiului în Afganistan, de unde provine 93 la sută din cantitatea de opiu produsă în lume, a scăzut anul trecut cu 19 procente. În Columbia, unde se înregistrează jumătate din cocaina produsă pe glob, descreşterea este de 18 la sută. Canabisul rămîne în continuare narcoticul cel mai mult cultivat în lume. În Moldova, se ştie oficial, cu problema drogurilor se confruntă aproximativ 9 mii de persoane, 500 fiind depistate în ultimele 6 luni.
Invitatul emisiunii noastre e Victor Ianovschi, psiholog la Centrul de Reabilitare psihologică a consumatorilor de droguri din cadrul Dispensarului Narcologic Republican.
Elena Cioina: D-le Ianovschi, raportul asa cum ati auzit atesta sporirea numarului consumatorilor de droguri. Ce explicatii ar exista? Cine sunt cei care consuma narcotice?
Victor Ianovschi: Am putea vorbi ca sunt de fapt in mare parte adolescenti, care sunt incadrati in grupurile de risc, atat din mediul rural, cat si din orase. Adica, ar fi in randurile tinerilor, fara o diferenta semnificativa intre anumite paturi ale populatiei.
Valeriu Cater: Dar ce anume îi determina sa inceapa sa consume droguri? Eventual, contribuie la o asemenea decizie plecarea parintilor peste hotare, deci lipsa unei ingrijiri si atentii din partea acestora?
Victor Ianovschi: Da, ar fi aceasta cauza. Dar cauzele sunt multiple, nu numai lipsa unei tutele parintesti, dar si lipsa unei comunicari eficiente, a unor relatii constructive si din curiozitate – curiozitatea de a incerca senzatii noi, senzatii tari. De obicei sunt factori sociali care ii determina, fie starile depresive prin care trec, in cazul in care sunt parintii plecati, sau in cazul in care se confrunta cu anumite probleme spirituale de-ale lor si tind sa infrunte aceste probeleme prin diversitatea emotiilor, senzatiilor, pe care aparent le ofera drogurile.
Valeriu Cater: Vreti sa spuneti ca persoanele trecute de o anumita varsta sunt mai putin tentate sa incerce acest viciu?
Victor Ianovschi: Da, persoanele trecute de obicei de 30 de ani sunt mai putin tentate, pentru ca sunt mai stabile moravurile lor si, evident, valorile lor sunt mult mai stabile. Adica sunt mai putin tentati decat adolescentii.
Elena Cioina: D-le Ianovschi, si in aceste conditii ce pot face parintii? Cum ar trebui ei sa-si protejeze copiii de droguri?
Victor Ianovschi: De fapt, cred ca una din primele recomandari ar fi informarea corecta despre consecintele consumului de droguri si, eventual, riscurile care pot surveni in cazul consumului de substante psihoactive. Adica, de obicei, consumul de droguri este asociat multiplu cu consumul de alte substante psihoactive – alcool si alte substante. In primul rand deci – informarea corecta. Si in al doilea rand, parintii as recomanda sa fie la curent cu problemele copiilor lor si sa cunoasca cercul in care comunica, cu cine comunica, care sunt grupurile de risc, care sunt interesele copilului. Si, evident, in cazul in care determina unele semne de consum, sa nu ezite sa consulte specialistii, adica psihologii, medicii si altii.
Valeriu Cater: D-le Ianovschi, dar de ce creste consumul de narcotice sintetice, in detrimentul canabisului sa zicem, care logic ar fi mai accesibil, pentru ca e mai ieftin?
Victor Ianovschi: Una din cauze ar fi pentru ca provoaca o dependenta mult mai rapida decat stuperfiantele simple si, eventual, iarasi curiozitatea. Exista o atractie fata de ceva inedit, fata de ceva deosebit cred ca.
Elena Cioina: De ce atunci metodele de combatere a consumului de droguri folosite de autoritati se dovedesc atat de ineficiente?
Victor Ianovschi: Una din metodele ineficiente practicate in trecut a fost constrangerea. Cum ar fi privarea de libertate, interdictia si multe, multe altele. Sarcina noastra este insa de a gasi limba comuna, de a recapata increderea celor care s-au confruntat sau se confrunta cu consumul de droguri si, eventual, de a-i ajuta sa-si revigoreze starea de santate atat fizica, cat si psihologica.
Elena Cioina: dar acum s-a renuntat la aceste metode?
Victor Ianovschi: De fapt s-a renuntat la tratamentul fortat, dar cautam alte modalitati si, in special, conform planului de cooperare si dezvoltare intre Moldova si Uniunea Europena, precum si recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au fost implementate un sir de masuri printre care este si terapia de substitutie, si deschiderea unor centre de reabilitare pentru narcomani, ca obiective fiind diminuare a consecintelor consumului, acordarea asistentei psiho-sociale, pevenirea HIV/SIDA si a altor boli infectioase, prevenirea raspandirii narcomaniei in grupurile de risc. La fel, un sir de masuri educative in instituiile de invatamant.
