Cercetătorii din cadrul Universității din Pisa au descoperit într-un papirus antic detalii neștiute până acum despre ultimele ore din viața lui Platon. Potrivit textului descifrat, acesta și le-a petrecut ascultând muzica la flaut interpretată de o sclavă din Tracia.
Anterior, un alt autor antic, Diogene Laertius, scria că Platon a murit la un ospăț de nuntă, notează Euronews.
În ciuda febrei ridicate și a faptului că se afla în prag de moarte, Platon a fost destul de lucid pentru a o critica, afirmând că îi lipsește ritmul. Filosoful grec, o figură cheie în filosofia vestică, a decedat la Atena în jurul anului 348 î.Hr., la vârsta de 80 sau 81 de ani, scrie The Guardian.
Potrivit fragmentelor descifrate, locul de înmormântare a lui Platon se află în grădina sa din ceea ce a devenit Academia din Atena, adiacentă câmpiei Museionului din oraș. Anterior, se cunoștea doar că a fost îngropat în această zonă.
Noi detalii despre perioada de sclavie a lui Platon
În cadrul prezentării rezultatelor cercetării la Biblioteca Națională din Napoli pe 23 aprilie, profesorul Graziano Ranocchia, de la Universitatea din Pisa, care a condus echipa responsabilă de dezgroparea pergamentului carbonizat, a descris descoperirea ca fiind un „rezultat extraordinar care ne îmbogățește înțelegerea istoriei antice”.
El a precizat că a reușit să descifreze cu 30% mai multe cuvinte, față de încercările anterioare, transmite intoscana.it.
Un alt detaliu necunoscut relevat de acest text este că Platon a fost vândut ca sclav pe insula Egina, prin anul 404 î.Hr., când spartanii au cucerit-o sau în 399 î.Hr., la scurt timp de la moartea lui Socrate.
„Până acum se credea că Platon a fost vândut ca sclav în anul 387 î.Hr. în timpul șederii sale în Sicilia, la curtea lui Dionisie I din Siracuza”, a declarat Ranocchia.
„Pentru prima dată, am reușit să citim secvențe din scrisori ascunse din papirusuri care au fost înfășurate în mai multe straturi, lipite unele de altele de-a lungul secolelor, printr-un proces de derulare folosind o tehnică mecanică ce a desființat fragmente întregi de text”, a adăugat el.
- Te-ar putea interesa și: Pasaje din pergamentele de la Herculaneum, descifrate în premieră cu ajutorul AI
Ranocchia a mai spus că abilitatea de a identifica aceste straturi și de a le realinia virtual în pozițiile lor originale pentru a restabili continuitatea textuală reprezintă un progres semnificativ în ce privește colectarea unor cantități mari de informații.
În februarie, un grup de studenți au câștigat un premiu de 700 de mii de dolari în cadrul competiției Vesuvius Challenge, după ce au reușit să descifreze mai multe fragmente dintr-un pergament, cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pergament imposibil de descifrat timp de secole
Pergamentul care relevă noi detalii despre viața lui Platon se numește „Istoria Academiei” și a fost descoperit în 1750. El a fost carbonizat și îngropat sub straturi de cenușă într-o vilă grandioasă din Herculaneum, un vechi oraș roman de lângă Pompei, distrus de erupția Muntelui Vezuviu.
Ar fi fost scris de filosoful și poetul Filodemus în sec. I d.Hr., adică la distanță de câteva sute de ani de la moartea lui Platon.
Locuința în care a fost descoperit se numește Vila Papirusurilor, datorită faptului că are o bibliotecă deosebit de mare de pergamente de papirus conservate. Vila i-ar fi aparținut socrului lui Iulius Caesar.
De la descoperirea lor în sec. XVIII, cercetătorii nu au putut să le descifreze, însă noile tehnologii ar putea rezolva această problemă. Autorii cercetării susțin că impactul acestora ar putea să fie vizibil peste câțiva ani de zile.
