Un sondaj de opinie proaspăt, dat publicității joi, sugerează că parlamentul este considerat una din cele mai corupte instituții din Republica Moldova. Întrebați unde cred că este cel mai răspândită corupția, cei mai mulți dintre participanții la sondajul International Republican Institute, sau 30%, au numit parlamentul. Forul legislativ care acumulase un procent similar în octombrie 2017 este urmat de instituțiile medicale, cele de învățământ, poliție, justiție și guvern. Cei mai puțin corupți sunt considerați aleșii locali și președintele țării.
Cercetarea realizată în perioada februarie-martie 2018, descrisă într-o sinteză de 66 de pagini, vizează aspecte tradiționale tatonate de sociologi: vectorul dezvoltării țării, preferințele politice ale cetățenilor, topul liderilor din prima linie, sursele de informare ale populației.
Dacă alegerile ar fi avut loc duminică, în parlament ar accede trei partide: Partidul Socialiștilor, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Democrat, arată sondajul. Formațiunea care o are în frunte pe Zinainda Greceanîi ar obține cele mai multe mandate cu scorul de 36 la sută din sufragii. PAS s-ar fi situat pe poziția a doua, cu o cotă de 20 la sută, iar democrații lui Vladimir Plahotniuc ar fi fost sprijiniți de 8 procente dintre participanții la sondaj, care atenție, știu exact cu cine au de votat. Spun asta pentru că sondajul identifică o felie de 17 la sută din respondenți care nu știu cu cine să voteze, exact ca în nemuritoarea piesă a lui Caragiale.
Odată cu schimbarea sistemului electoral, datele sondajelor de acest tip trebuie interpretate cu atenție, avertizează expertul de la IDIS Viitorul Ion Tăbârță.
„Trebuie să luăm în calcul că aceste sondaje doar se referă la jumătate din numărul parlamentarilor sau se referă la alegeri reieșind din scrutinul proporțional. Dar va fi foarte important anume ce ne spun nouă sondajele în circumscripții. Aici este adevărata dispută și cred că anume cum se va vota în circumscripții se vor așeza lucrurile în ceea ce privește viitoarea coaliție sau viitoarea forță politică care va guverna Republica Moldova. Anume aceasta și a fost miza jocului când s-a schimbat sistemul electoral.”
Sondajul prezentat de International Republican Institute scoate la iveală adevăratele griji ale moldovenilor. Respondenții au inclus în topul priorităților sărăcia, lipsa locurilor de muncă, corupția și lipsa oportunităților pentru tineri.
Republica Moldova este captiva disputelor ideologice cu caracter geopolitic, adevăratele probleme sociale fiind marginalizate, deoarece nu aduc dividende electorale, consideră Ion Tăbârță.
„Aici este problema clasei politice. Nu a putut în toți acești peste 25 de ani de independență să ajungă la o omogenizare a societății moldovenești, ba dimpotrivă. Clasa politică din Republica Moldova a jucat pe aceste divergențe pentru a-și spori capitalul electoral. Atâta timp cât nu vom avea un compromis geopolitic în rândurile clasei politice moldovenești, atâta timp acest lucru va persista și la nivel de societate.”
În topul încrederii cu care sunt creditați politicienii vedem nume cunoscute, care figurează și în alte sondaje. Pe primul loc s-a situat președintele Igor Dodon, care a fost susținut de 31 din o sută de respondenți. Șeful statului este urmat în clasament de liderii opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase, cu 16 și, respectiv, 8 procente din respondenți. Comparativ cu datele sondajului similar, realizat anul trecut, toți trei au pierdut din susținători.
În campania electorală, politicienii se vor axa pe un discurs geopolitic, dar vor insista și pe discuții despre valori, drepturile omului și felul în care trebuie să se dezvolte societatea moldovenească, afirmă politologul Dionis Cenușă.
„Republica Moldova se află în asemenea situație de mulți ani, dar aceste alegeri sunt văzute de mulți și vor fi tratate de mulți ca o soluție ultimă de a nu depăși o linie roșie după care va fi foarte greu de revenit la normalitate. Această situație de criză va genera un fel de discurs, gen: «Acum trebuie să votăm! E o situație ieșită din comun, excepțională!». Mulți aveau speranța că tendința pozitivă de atașament al moldovenilor față de vectorul european va continua. Din păcate a fost o fericire de scurtă durată. De la 49% în ultimul sondaj IRI de anul trecut, noi am ajuns la 43 de procente, pe când pentru vectorul euro-asiatic s-a păstrat practic exact 39 de procente. Vectorul european oscilează mai mult și nu este unul stabil, pe când cel în direcția Federației Ruse, în direcția estică este unul mai previzibil.”
Situația oscilantă, cum o descrie sondajul, are o explicație evidentă, consideră Dionis Cenușă: decalajul dintre pledoariile pentru integrare europeană și rezultatele reale în viața de zi cu zi.
