În România, plângerea penală semnată de șeful PNL, Ludovic Orban, a ajuns la un procuror care se ocupă de infracțiuni informatice, contra securității și terorism: Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea sunt acuzați de înaltă trădare.
Secția a treia a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism urmează să ancheteze plângerea depusă de șeful liberalilor, care îi acuză de mai multe fapte foarte grave, între care, și de înaltă trădare pe premierul Viorica Dăncilă și pe liderul PSD, Liviu Dragnea.
Președintele PNL Ludovic Orban susține că sesizarea sa se referă la „toate circumstanțele legate de pregătirea, adoptarea, transmiterea către opinia publică a memorandumului” privitor la mutarea Ambasadei Românei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
Ar fi vorba despre Memorandumul adoptat de guvern acum o lună pe furiș, anunțat ulterior ca o victorie de către liderul social-democraților Liviu Dragnea.
Memorandumul propune analizarea mutării Ambasadei, dar atât Dragnea, cât și șefa guvernului Viorica Dăncilă s-au pronunțat în această privință, inclusiv printr-o vizită grăbită în Israel, în timpul căreia au făcut unele promisiuni.
Potrivit președintelui PNL, sesizarea sa nu se referă la „problema de fond”, ci „la faptele comise pe parcursul adoptării Memorandumului”.
Nu e clar dacă Ludovic Orban are și alte date decât cele publice, pentru a-și susține plângerea pe care a făcut-o împotriva Viorică Vioricăi Dăncilă și a șefului social-democraților.
Cei doi sunt acuzați de șeful liberalilor de:
i) înaltă trădare;
ii) uzurparea funcției publice;
iii) divulgare de informații nepublice;
iii) prezentarea cu rea-credintă de date inexacte președintelui României în scopul ascunderii săvârșirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.
Liderul liberalilor susține că nu a discutat în prealabil cu președintele Klaus Iohannis despre demersul său în justiție, dar Liviu Dragnea, șeful principalului partid de guvernământ, își aliații săi de la ALDE au lansat în spațiul public acuzația că șeful statului ar urmări în acest fel să schimbe „în mod nelegitim” primul-ministru și guvernul rezultat în urma unor alegeri legitime.
Practic, dacă procurorii încep urmărirea penală pentru una din faptele de care este acuzată șefa guvernului, președintele are posibilitatea să o suspende.
Liviu Dragnea a prevăzut acest scenariu pe care, de altfel, acum câteva zile l-a și detaliat, spunând că „se roagă la Dumnezeu să nu se ajungă până acolo”, pentru „există o linie roșie peste care nu trebuie să se treacă”, menționând că s-a trecut pe vremea când era Victor Ponta prim-ministru și că „a fost suficient”.
Liderul social-democraților voia să spună în subtext că se poate repeta suspendarea președintelui, așa cum s-a întâmplat și în 2012, dacă Iohannis va încerca să o schimbe pe Viorica Dăncilă.
O strategie riscantă pentru România, ale cărei costuri nici nu pot fi evaluate, din care însă președintele Klaus Iohannis ar putea ieși întărit.
Între timp, cum scenariul prezentat de Liviu Dragnea își urmează cursul, liderul PSD a declarat vineri că din momentul în care a început „acest serial de solicitare a demisiei” Vioricăi Dăncilă, din partea lui Klaus Iohannis, „a discutat în partid și a spus și public că ar fi vorba despre €un plan care se va materializa într-un fel sau altul, deci, spune șeful PSD, plîngerea penală făcută de Ludovic Orban, nu e o „surpriză”.
E greu de spus dacă procurorii vor începe urmărirea penală: în primul rând fiindcă e vorba despre un conflict politic și indiferent ce vor face vor ajunge în caruselul acuzațiilor că sunt de-o parte sau de cealaltă, ca atare, e posibil, să încerce să temporizeze lucrurile.
Apoi, nu e clar ce fel de probe are Ludovic Orban și în ce fel și-a motivat acuzațiile, fiindcă din faptele publice rezultă într-adevăr refuzul prim-ministrului de a colabora cu președintele asupra unor chestiuni clare de politică externă, ceea ce, la limită, ar putea intra sub incidența Codului Penal, cu toate că, la prima vedere, sesizarea făcută de liderul opoziției pare exagerată.
În plus, ar fi necesare clarificări din partea Curții Constituționale cu privire la raportul dintre premier și președinte în zona politicii externe.
Ceea ce se vede cu ochiul liber este însă faptul că liderul unui partid din opoziție pune în aplicare scenariul șefului principalului partid aflat la guvernare.
Dar, ar fi utilă schimbarea premierului în acest fel? Inclusiv cu riscul aruncării României într-o criză complicată de eventuala suspendare a lui Klaus Iohannis?
Ce-ar câștiga președintele și opoziția așa-zis democratică, în afară de instabilitate și decredibilizarea țării?
Cheia conflictului se află deocamdată la procurorii DIICOT, care într-o perioadă atât de sensibilă n-au niciun interes să fie acuzați de jocuri politice.
