Linkuri accesibilitate

România. De ce ar vrea guvernul PSD-ALDE să mute ambasada la Ierusalim?


Susţinătorii Palestinei au protestat lângă Muntele TempIului după anunţul preşedintelui SUA Donald Trump privind mutarea ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim, 8 decembrie 2017

Băsescu: Dragnea „a făcut praf și pulbere 60 de ani de diplomație consistentă și inteligentă în Orientul Mijlociu”.

Preşedintele Românie, Klaus Iohannis a declarat că nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu mutarea Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Președinția consideră că această decizie nu are la bază evaluări solide şi cuprinzătoare şi că „un astfel de demers nu se poate face decât în urma unei analize de profunzime, care să ia în considerare toate consecinţele şi implicaţiile politice externe ale acestuia”.

Deciziile pe care le preconizează guvernul român au fost discutate pe furiș la ședința executivului de miercuri, iar purtătorul de cuvânt al Palatului Victoria chiar a negat această informație, când a fost întrebat de presă.

În mod surprinzător, nu șefa guvernului, ci președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a fost cel care a anunțat adoptarea de către guvern a memorandumului prin care guvernul român a decis începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Liviu Dragnea, care este șeful prim-ministrei Viorica Dăncilă pe linie de partid a vrut să culeagă laurii acestei mișcări, contestată atât în interiorul țării, cât și la Bruxelles.

Cel mai grav în această decizie, după cum ne-a declarat un diplomat român cu rang înalt, este că prin eventuala mutare a ambasadei la Ierusalim România recunoaște implicit acest oraș drept capitală a Israelului, trecând peste toate hotărârile internaționale și rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU.

Comisia Europeană a precizat astăzi după ce a aflat despre Memorandumul guvernului că „toate ambasadele statelor membre ale UE se află la Tel Aviv”, în conformitate cu rezoluția Consiliului de Securitate al ONU...

România sare din rând, fără să aibă vreo strategie ulterioară, după ce doar Statele Unite și ulterior Guatemala au luat decizii în același sens. Chiar și în cazul Washingtonului, după anunțul intempestiv făcut de Donald Trump despre necesitatea mutării Ambasadei Statelor Unite la Ierusalim, diplomații americani au încercat să relativizeze lucrurile, spunând că ideea președinteului este „concept” și că oricum mutarea s-ar produce după ani de zile.

Comisia Europeană a precizat astăzi după ce a aflat despre Memorandumul guvernului că „toate ambasadele statelor membre ale UE se află la Tel Aviv”, în conformitate cu rezoluția Consiliului de Securitate al ONU. Bruxelles-ul a reamintit că „sprijină cu ferimtate soluția celor două state” și că Ierusalimul, ca viitoare capitală a celor două state, este o chestiune care trebuie stabilită între cele două părți: Israel și Palestina.

Ierusalimul este de multă vreme un loc destul de complicat, iar pe teren, în urma războiului arabo-israelian din 1948-1949, partea vestică a orașului a fost luată în stăpânire de Israel, iar cea estică administrată provizoriul de Iordania. Aici se află locurile sfinte ale celor trei religii monoteiste: Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt şi Moscheea al-Aqsa. În urma Războiului de Șase Zile din 1967, armata israeliană a ocupat și partea de est a orașului, iar în 1980, parlamentul a declarat Ierusalimul capital „eternă și indivizibilă”. La scurtă vreme Consiliul de Securitate a condamnat această hotărâre printr-o rezoluție istorică (478) adoptată cu abținerea Statelor Unite.

Toate aceste impedimente internaționale l-au determinat pe președintele Klaus Iohannis să ceară prudență executivului în decizia de a muta capitala la Ierusalim:

Memorandumul în acest sens „poate reprezenta, eventual, cel mult începutul unui proces de evaluare în materie, care poate fi finalizat doar în momentul încheierii negocierilor privind Procesul de Pace din Orientul Mijlociu”, a precizat șeful statului român. În comunicatul de presă al Palatului Cotroceni se mai spune că președintele, „în calitate de titular al deciziilor de politică externă a României”, în conformitate cu prevederile constituționale, îi anunță pe partenerii externi ai țării că poziția Bucureștiului în ceea ce privește Procesul de Pace din Orientul Mijlociu „rămâne neschimbată”. Iohannis a menționat că România crede într-o rezolvare „justă” a conflictului israelo-palestinian, prin punerea în practică a „soluției celor două state” Israel și Palestina.

Președintele este într-adevăr artizanul politicii externe, dar, potrivit Constituției (Art. 91), el nu face decât să pună în practică deciziile guvernului. Nu este încă foarte clară miza guvernului sau mai exact a liderului PSD în această ecuație, sub pretextul sprijinului pe care România vrea să-l acorde partenerului său strategic, SUA.

Fostul președinte Traian Băsescu consideră însă că Dragnea prin hotărârile spre care a împins guvernul „a făcut praf și pulbere 60 de ani de diplomație consistentă și inteligentă în Orientul Mijlociu”, că România a pierdut statutul de „honest peace broker” (negociator onest al păcii), că a „călcat în picioare dreptul internațional”, că s-a „lepădat de poziția UE” și că, prin poziția sa, liderul PSD „crește riscul terorist pe teritoriul României” și „răstoarnă încrederea pe care în mod egal o aveau în România Israelul și țările arabe”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG