Autorul unui articol publicat de adevarul.ro, jurnalistul de la București Sebastian Rusu, consideră „greu de crezut că se va mai ajunge la o nouă suspendare a şefului statului moldovean, întrucât se apropie campania electorală şi toate forţele se vor orienta spre fiefurile electorale ale R. Moldova. „Nu spun că Dodon nu ar merita ca să fie suspendat, însă ar rămâne Plahotniuc „fără pion” la preşedinţia unui stat frate nouă care a eşuat lamentabil pe drumul european”, explică autorul. Potrivit lui, pentru liderul democraţilor, Vlad Plahotniuc, nu ar fi greu de pus în scenă încă o suspendare întrucât controlează întreaga justiţie a R.Moldova. Totuşi, comentatorul nu crede ca va risca o creştere în sondaje a lui Igor Dodon în baza unei victimizări cu parfum de putinism. Totul ar fi o nouă manevră electorală cu iz de scandal, conchide comentatorul de la adevărul.ro.
Rise.md publică un articol în care arată că „prim-ministrul Pavel Filip a devenit vecin cu o companie. Compania a cumpărat o casă spațioasă pentru care a plătit câteva milioane de lei”. Potrivit portalului, „această firmă de tip paravan, în spatele căreia se ascund adevărații beneficiari, îi aparține chiar familiei prim-ministrului. Timp de mai mulți ani, afacerile și interesele lui Pavel Filip au fost guvernate de trei nepoți”. Autorii investigației arată în continuare „cum au fost distribuite portofoliile în familie și în afaceri”.
Zdg.md publică un articol intitulat „Amendamentul „ascuns”. Cum au schimbat democrații Codul Electoral pentru a putea organiza referendumul din 24 februarie”. Potrivit publicaţiei, „deoarece în 2014 a existat o încercare fără succes de a organiza un referendum în aceeași zi cu alegerile parlamentare, democrații au fost nevoiți să modifice legislația astfel încât inițiativa lor să fie posibilă acum. Această modificare a trecut însă fără a fi observată de deputații din opoziție sau de cetățeni”. Portalul reconstituie modul în care, printr-un mod mai „șmecher”, deputații PDM au votat „pe neobservate” un amendament la Codul Electoral ce prevede expres că un referendum poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare.
Într-un editorial pentru ziarulnational.md, Nicolae Negru scrie, între altele: „Să sperăm că Plahotniuc gândește altfel, că nu crede ce propune, că nu are de gând să nesocotească din nou recomandările Comisiei de la Veneția. Revocarea deputaților ar oferi puterii, mafiei și oricui dispune de bani posibilitatea să exercite presiuni, să-i hărțuiască pe deputații de opoziție. Deputații incomozi, indezirabili ar deveni o pradă ușoară pentru „sacii cu bani” și interesele obscure”, explică Negru.
Agora.md scrie despre o analiză realizată de asociația Centrul de Resurse Juridice (CRJM) privind dosarele de mare corupție în cazurile lui Vlad Filat, Veaceslav Platon și Ilan Șor. Comparând durata măsurilor preventive și a procedurilor penale, locul detenției, învinuirea și constatările instanței sau pedepsele stabilite, analiza demonstrează că de fapt justiția ân aceste cazuri de rezonanţă e selectivă.
R. Moldova votează în februarie, dar acuzații de fraudă sunt tot mai des vehiculate, titrează anticoruptie.md. Autorul, Mădălin Necșuțu, scrie că Uniunea Europeană este deja nemulțumită de derapajele nedemocratice din Republica Moldova. Acum, opoziția și câțiva experți politici acuză guvernul de la Chișinău de folosirea unor tactici oneroase cu scopul de a influența alegerile în februarie. Se au în vedere cazurile unor primari care, acuzaţi de corupţie, au găsit ulterior adăpost sub umbrela politică a Partidului Democrat. Se invocă şi o modificare a normelor electorale care să permită unei persoane care este membru al unui partid politic să candideze în calitate de candidat independent, fără obligația de a-și declara afilierea la partid, ridicând perspectiva ca membrii de partid să intre în Parlamentul deghizați în „independenți”.
Curentul.md relatează că Mihai Godea a fost reales în funcția de lider al Partidului Acțiunea Democratică în cadrul congresului al II-lea, extraordinar, al formațiunii. Portalul se referă și la alte decizii adoptate de congres, potrivit cărora „Partidul Acțiunea Democratică (PAD) se mobilizează pentru promovarea Unirii Republicii Moldova cu România, se poziționează în opoziție față de PDM și PSRM și își va concentra eforturile pentru a bloca accesul acestora la guvernare la următoarele alegeri”. Portalul nu oferă informații despre motivele pentru care PAD se situează în opoziție față de PDM în condițiile în care Mihai Godea a fost de la începutul anului 2016 până în martie 2018 consilier principal de stat în politici de securitate al premierului democrat Pavel Filip.
Newsmaker.md se întreabă într-un articol cum se explică ultimele remanieri de cadre operate de autorități în unele instituții ale statului, cum ar fi Consiliul concurenţei, ANRE, Curtea de Conturi… „Noii demnitari sunt toți loiali democraților. Experții consideră că în acest fel PDM și-a „marcat teritoriul” pentru orice situație de după alegeri. De asemenea, în opinia acelorași experți, schimbările de cadre arată că și în continuare nu se va lupta cu monopolurile, iar miliardul nu va fi restituit”.
Newsmaker.md mai scrie că „pentru cele trei locuri vacante de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) concurează zece persoane. Comisia de concurs nu a dezvăluit numele acestora. Dar, cum s-a constatat, unul dintre pretendenți ar fi deputatul democrat Corneliu Mihalache”. „Experții nu exclud că Mihalache ar putea obține șefia CCA, iar democrații ar dori, în acest fel, să păstreze controlul asupra CCA, indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare”, scrie portalul.
Noi.md scrie că „vineri, 30 noiembrie, a expirat mandatul Parlamentului de legislatura XX, care a supraviețuit doi președinți și trei cabinete de miniștri, și care a stabilit un șir întreg de recorduri. Spre exemplu, de migrare internă a deputaților. Spre finele mandatului de patru ani în Parlamentul de legislatura XX erau 38 de deputați-transfugi, sau 40% din numărul total al deputaților”. Portalul menționează însă că „o anumită perioadă de timp noi încă vom mai vedea fețele acestor deputați: conform Constituției, Parlamentul își exercită mandatul pînă la convocarea noii componențe a legislativului. Însă din 30 noiembrie împuternicirile lui s-au redus considerabil: acum deputații pot adopta doar legi și decizii obișnuite (spre exemplu, privind organizarea referendumului de reducere a numărului deputaților aleși), dar amendarea Constituției sau adoptarea unor legi organice /.../în perioada rămasă pînă la alegeri este strict interzisă”.
Novosti Pridnestrovia (novostipmr.com) relatează că „președintele RMN și secretarul de stat, ministrul adjunct de Externe rus, Grigori Karasin, au discutat la Moscova despre situația curentă în procesul de negocieri, situația din domeniul securității și despre dezvoltarea interacțiunii ruso-transnistrene”. „Vadim Krasnoselski a menționat că situația din domeniul securității rămâne foarte complicată, și autoritățile republicii continuă să urmărească cu atenție dinamica proceselor din statele vecine”, mai arată agenția de la Tiraspol.
