„Arestăm mercenari de pe frontul ucrainean, dar îl ținem pe Șevciuk la piept” – scrie Alexandru Vakulovski într-un comentariu pentru Deschide.md. Autorul opinează că prezența lui Șevciuk în partea dreaptă a Nistrului este o ca o insultă pentru cetățeni, iar autoritățile se fac că plouă. „Asta înseamnă o bătaie de joc față de toți combatanții care au luptat și au murit în Războiul de pe Nistru…”, afirmă Vakulovski.
Despre ce riscă cei ce trec linia frontului politic în Moldova scrie analistul politic Igor Volnițchi pentru portalul Tribuna.md. Autorul vede Moldova ca un imens câmp de luptă (politică), iar linia frontului (politic) desparte clar societatea moldovenească în două tabere: „dezertarea e egală cu „moartea” (cu distrugerea imaginii, a vieţii private, a vieţii, în general).” Volnițchi mai scrie că situația asta îi amintește de romanul lui Liviu Rebreanu „Pădurea Spânzuraţilor”.
De ce președintele a rechemat proiectul Strategiei securității naționale? La această întrebare răspunde Victor Surugiu în editorialul său de pe portalul Noi.md. Autorul se referă la decizia președintelui Igor Dodon de a rechema din Parlament proiectului Strategiei securității naționale, invocând schimbările semnificative la nivel național și regional. Surugiu scrie că e vorba inclusiv de apărarea neutralității țării: „Decizia privind statutul de neutralitate al Moldovei ar putea deveni o parte a unei combinații politice majore.”
Despre Voronin, Dodon și Plahotniuc scrie Vitali Andrievski pentru portalul AVA.md. Autorul scrie că anume Igor Dodon și Vlad Plahotniuc sunt cei doi politicieni care vor determina relieful viitorului pentru Republica Moldova. Dacă va câștiga echipa lui Dodon, asta va însemna apropiere de Federația Rusă, intrarea în Uniunea Eurasiatică și realizarea planului Kozak 2, de reintegrare a regiunii transnistrene. Dacă va câștiga Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc, integrarea europeană va fi de neoprit, iar Moldova se va moderniza conform valorilor Occidentale, opinează Andrievski. La alegerile din toamna anului 2018 e posibil ca acești politicieni să nu mai aibă oponenți din alte partide, conchide autorul.
Problema românilor din Ucraina trebuie scoasă în forurile internaționale, scrie Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. Autorul spune că la o eventuală întâlnire dintre premierii României și R. Moldova, Mihai Tudose și Pavel Filip, demnitarii trebuie să pună pe agenda lor problema comunităților externe din jurul României și R. Moldova. Grozavu spune că una dintre cele mai numeroase e cea a românilor din Ucraina, cu cel puțin jumătate de milion de populație: „Bucureștiul și Chișinăul trebuie să fie o singură voce în problema românilor din Ucraina”.
Relația de mai departe a Chișinăului cu UE depinde de respectarea condițiilor impuse de Bruxelles, susține analistul Vlad Țurcanu, citat de Radio Chișinău. „Acordarea asistenței de 100 de milioane de euro din partea Comisiei Europene este condiționată și Republica Moldova va primi acești bani doar dacă va îndeplini toate condițiile impuse.” În caz contrar, europenii ar putea opri ajutoarele, iar unele procese vor stagna, afirmă Țurcanu.
Tot mai puțini elevi mai cred că o femeie trebuie să tolereze violența pentru a-şi păstra familia, este concluzia unui studio publicat de organizația apărătoare a drepturilor omului La Strada. Autorii studiului au recomandat Ministerului Educației ca disciplina „Relaţii armonioase în familie” să devină obligatorie, din motiv că „majoritatea adolescenţilor fac greşeli până ajung la liceu. La liceu e târziu deja”.
