Linkuri accesibilitate

Serviciile secrete și minoritățile naționale din Ucraina. Ce urmează?


Cernăuţi, Euromaidan

Dincolo de acuzațiile reciproce, de tentativele unor agenți ruși dejucate de profesioniștii ucraineni, sub impuls electoral, naționalismul tinde să zguduie din nou regiunea.

Ministerul de Externe român a declarat că face „demersurile necesare” pentru a obține mai multe date legate de încercarea unor agenți ruși de a da foc unor școli românești din Cernăuți. Serviciului de Securitate al Ucrainei a anunțat că a dejucat un astfel de plan și că a aflat chiar despre banii pe care urmau să-i încaseze de la Moscova posibilii incendiatori.

Ambasada Federației Ruse din România neagă informația Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) legată de incendieri.

Diplomații ruși din București susțin că este vorba despre o știre falsă, dar pe teren lucrurile se mișcă periculos.

Un incendiu s-a produs deja la Centrul Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, iar Viktor Kononenko, numărul doi din SBU, Serviciul de Securitate al Ucrainei, susține că este vorba despre „cetățeni străini care au provocat incendiul” și care ar fi fost „coordonați” de serviciile speciale rusești.

Mai mult, oficialul SBU susține că serviciile secrete ucrainene au identificat și „transferul unei sume bănești în avans”: bani trimiși din Rusia pentru „incendierea a două școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți” și că SBU a „reușit” să „preîntâmpine provocarea”

Ministerul român de externe „condamnă ferm orice acțiune împotriva unor școli cu predare în limba română din Ucraina” și declară că a luat „notă cu preocupare” de informațiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei și că întreprinde „demersuri necesare” pentru a obține date referitoare la circumstanțele producerii acestor tentative.

La rîndul ei, ambasada rusă din București susține că „prin lansarea acestei știri, regimul de la Kiev ar dori să distragă atenția vecinilor săi de la politica de ucrainizare forțată, pe care o urmărește în mod constant”.

Totuși, acum trei săptămâni, autoritățile din Ucraina au decis să amâne până în 2023 intrarea în vigoare unei clauze controversate din noua lege a educației care limitează instruirea în limba maternă a minorităților etnice, inclusiv limba română.

În acest fel Kievul vrea să liniștească statele limitrofe, în special pe cele membre ale Uniunii Europene, după ce Ungaria a anunțat că se va opune oricăror pași spre Bruxelles pe care Kievul vrea să-i facă, dacă minoritatea maghiară nu va putea învăța în limba maternă.

Declarațiile Serviciului de Securitatea al Ucrainei agită și mai mult spiritele, sugerând că Bucovina și Transcarpatia, cele două regiuni în care sunt comasate minoritățile română și ungară s-ar putea transforma într-un fel de Kosovo ucrainean, cu ajutorul impulsurilor venite din Rusia.

Pe de altă parte, președintele Centrului Cultural Român de la Cernăuți a fost amenințat la un protest al naționaliștilor ucraineni ținut în decembroe sub pretextul că ar fi colaborat cu serviciile secrete rusești și că manifestațiile românilor împotriva Legii educației ar fi fost finanțate de la Moscova.

Dincolo de acuzațiile reciproce, de tentativele unor agenți ruși dejucate de profesioniștii ucraineni, sub impuls electoral, naționalismul tinde să zguduie din nou regiunea: în Ungaria au loc alegeri generale în luna aprilie, în Ucraina, prezidențialele și generalele vor fi anul viitor în martie, iar în România alegerile prezidențiale sunt programate spre sfârșitul anului 2019.

XS
SM
MD
LG