Bloggerul Adevărul Cristian Unteanu lansează un semnal de alarmă scriind despre un recent anunț al Rusiei: „au deschis una dintre porţile iadului: Paleovirusurile, studiate pentru prima oară în laborator!”, scrie analistul. Îngrijorarea vine din faptul că nimeni nu poate garanta „că au fost inventate condiţiile de securitate extremă care să «impermealizeze» total laboratoarele unde se lucrează cu virusurile cele mai periculoase”, nici că „nu există nici cea mai mică posibilitate ca virusurile acestea străvechi să fie transformate în arme bacteriologice, voit sau în urma unui accident”. În fapt, topirea permafrostului din Siberia de Nord a scos la iveală mii și mii de cadavre până acum îngheţate. Deocamdată, cercetătorii se ocupă, se pare, de un cadavru de cal, vechi de cel puțin 4500 de ani, încercând să identifice paleovirusurile şi să demareze „o cercetare avansată în ce priveşte evoluţia acestora, eventual comparând cu formele existente acum”.
Câteva particule încă infecţioase pot fi suficiente
Cristian Unteanu nu știe dacă e vorba de science fiction sau nu, dar amintește un eveniment ciudat petrecut în 2016 în Siberia: „moartea unei fetiţe infectate cu antrax, în regiune nemaifiind raportat niciun caz în ultimii 70 de ani. Ipoteza (…) - boala a fost provocată de faptul că topirea permafrostului din regiune ar fi adus la suprafaţă cadavrele unor reni, un milion fiind morţi de antrax la începutul sec. XXI, îngropaţi direct în solul pe atunci îngheţat”. Sunt și alte consecințe încă mai înspăimântătoare ale încălzirii globale. Deocamdată Cristian Unteanu pomenește avertismentul francezilor de la Centre Nationale des Recherches Scientifiques : „Câteva particule încă infecţioase pot fi suficiente, în prezenţa unui organism receptor sensibil, să facă să renască virusuri potenţialmente patogene în regiunile arctice, din ce în ce mai atractive din cauza resurselor lor miniere şi petroliere, şi a căror accesibilitate şi exploatare industrială sunt facilitate de fenomenul încălzirii climatice".
Antivaccinism, neîncredere în existența coronavirusului care provoacă COVID. ”Voci contra curentului. Poate chiar contra evidențelor. Trebuie ele interzise?”. Jurnalistul Cristian Ștefănescu de la Deutsche Welle adună părerile directorului executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Cristina Lupu, ale sociologului Vasile Dâncu, senator social-democrat, ale asociațiilor de jurnaliști. Toți vorbesc de educarea populației și de responsabilitate în domeniul transmiterii informațiilor, dar sunt de acord că nu se poate aplica cenzura. Dâncu spune că „Opinia publică ar trebui să nu difuzeze, nici sub formă de curiozitate, conținuturi care prin circulația lor pot produce efecte sociale negative. Cel mai important este să nu dăm mai departe distorsionările și manipulările, chiar dacă o facem pentru a le condamna”. Ușor de zis, greu de făcut. „Asociațiile profesionale ale jurnaliștilor cred că orice reglementare care interzice este contraproductivă”. „Dezinformarea pe grupurile de WhatsApp este ingrijorător de periculoasă. De aceea, nu pedeapsa este soluția, ci o investiție masivă în educare și comunicarea corectă a informațiilor", crede jurnalista Cristina Păun.
În revista 22, Rodica Culcer îl vede pe premierul român Florin Cîțu lăsat singur, „în pielea goală”, ca în povestea cu hainele împăratului, de colegii de coaliție, acum, la alcătuirea bugetului. Așa s-ar explica schimbarea de discurs pe chestiuni sensibile și anunțarea unor mari reforme (salarizarea personalului bugetar, pensii, educație, administrare fiscală) „fără măcar o schiță de principii, fără termene și, mai ales, fără garanția unui sprijin politic”. Deocamdată, scrie Culcer, s-a văzut doar că PNL și UDMR au fost pe aceeași poziție cu PSD în privința sporurilor extravagante ale bugetarilor.
