La Chișinău începe miercuri Social Good Summit, în traducere ar fi Summitul Bunăstării Sociale, un eveniment în cadrul căruia specialiști în servicii publice, dezvoltare locală sau pur și simplu oameni cu inițiativă vor pune în dezbatere nevoia implicării sociale și vor discuta despre schimbările la care pot fi parte cetățenii, inclusiv îmbunătățirea serviciilor publice și dezvoltarea comunităților. Invitata noastră din această dimineață este Mariana Gurghiș, coordonatoare cercetare în cadrul PNUD Moldova, Laboratorul de Inovații Sociale.
Europa Liberă: Doamna Gurghiș, deseori îndemnul de implicare capătă o formă abstractă. Ce vreți să scoateți în evidență, întâi de toate, prin acest eveniment?
Mariana Gurghiș: „Summitul vine, de fapt, ca în fiecare an, să deblocheze cumva potențialul care există la nivel uman și la nivel tehnologic. De asemenea, noi avem scopul primordial de a face lumea mai bună. În acest an, cu atât mai mult, ne propunem și sloganul summitului este „Schimbarea prin implicare”, ne propunem să descoperim în cei care vor veni astăzi și ne vor asculta, să descoperim acele idei, să facem schimb de păreri, de opinii pe subiectele care au fost puse în discuție și, indiferent de faptul că vine o persoană din domeniul medicinei, din domeniul educației sau dintr-un domeniu care nu întotdeauna ne pare foarte aproape de lucru cu care noi ne confruntăm în fiecare zi, avem ceva de învățat de la fiecare din ei și avem ceva de ascultat, pentru că părerile tuturor trebuie ascultate.”
Europa Liberă: Doamnă Gurghiș, cum centrezi, iată, aceste îndemnuri generale de implicare, astfel încât unii cetățeni chiar să acționeze sau să înțeleagă cum să pună în practică anumite idei?
Mariana Gurghiș: „Întotdeauna mi s-a părut că propriul exemplu este cel mai bun îndemn de a cere cuiva să se implice într-o schimbare. Atunci când tu faci ceea ce faci și o faci cu drag și cu dedicație și atunci când profesia ți-o exerciți la nivelul la care ți-o cere și postul de muncă și poate faci mai mult decât atât, atunci când mergi pe stradă și nu arunci o hârtie, dar cauți o ladă de gunoi unde s-o arunci, când îți înveți copiii să fie mai buni ca tine, de fapt, dai un exemplu și te implici în a face societatea de astăzi mai perfectă în viitorul pe care-l vrei pentru copiii tăi.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să mergem pe ideea exemplelor, avem o comunitate locală sau raională unde oamenii se plâng cel mai des pe lipsa de infrastructură, inclusiv o infrastructură a serviciilor care le-ar ușura viața, acolo de la ce pornește?
Mariana Gurghiș: „Acolo pornește de la implicare, ca și în cazul de mai sus. Pornește de la implicare, de la implicarea Asociației de Băștinași, de la implicarea migranților, pentru că avem o mulțime de persoane aflate în afara țării și care pot contribui și vor. Cel mai important este că vor să contribuie cumva la îmbunătățirea condițiilor de trai care există la nivel de localitate. Și un exemplu pentru acest lucru este unul din proiectele PNUD – „Migrație și dezvoltare locală” –, care a reușit să adune mai mult de 40 de localități, fiecare cu consiliul său local, cu asociațiile de băștinași și împreună au reușit să facă fapte foarte mari printr-o platformă de crowdfunding.
Deci, exemplul, implicarea nu întotdeauna este una financiară, implicarea poate fi și prin capital uman, și prin capacitățile pe care le ai și cu care ai fost înzestrat sau pe care le-ai dobândit pe parcursul timpului. Oamenii au donat de la un euro până la 1000 de euro. Evident că cineva a venit cu ceea ce înseamnă suport metodologic sau cunoștințele, de fapt, pe care le au ei. Și cred că cel mai mare avantaj al acestei abordări este că fiecare poate contribui cu ceva. Este suficient să-ți dorești și să vrei să te implici.”
Europa Liberă: Scepticismul, totuși, uneori pornește de la ideea că nu neapărat autoritățile locale vor manifesta sau nu interes pentru anumite inițiative cetățenești. Or, Dvs. vreți să probați anume ideea că comunitatea poate ajunge la anumite rezultate și întreprinde anumite proiecte nu neapărat cu implicarea autorităților locale?
Atunci când sunt mai mulți, vocile lor pot fi auzite de autorități, și nu neapărat înseamnă că oamenii trebuie să facă totul pe cont propriu. Ei se pot implica împreună cu autoritățile în discuții, în creare de soluții ...
Mariana Gurghiș: „Nu. Implicarea autorităților locale este întotdeauna una bună și ar trebui privită cu ochi buni. Eu consider că implicarea este absolut necesară, dar noi trăim într-o societate în care, vrem sau nu vrem, nu suntem doar noi; există și alții în jurul nostru și atunci, dacă fiecare din noi… Eu, de exemplu, fac parte dintr-o localitate și am pe cineva, un prieten care e de acord cu mine să se implice într-un anumit proiect. Și el face parte din aceeași localitate și cu siguranță că mai avem și alții care fac parte din aceeași localitate și care consideră că ar trebui și ar merita să fie implicați în acel proiect. Atunci când sunt mai mulți, vocile lor pot fi auzite de autorități, și nu neapărat înseamnă că oamenii trebuie să facă totul pe cont propriu. Ei se pot implica împreună cu autoritățile în discuții, în creare de soluții; e nevoie, odată ce soluția va trebui să fie implementată.”
Europa Liberă: Totuși, observăm de multe ori: confruntați cu griji și neajunsuri, mulți cetățeni aleg să-și asigure mai întâi confortul în ograda lor, dacă putem spune așa. Și atunci, îi convingi să fie parte la acțiuni colective, scoțând în față ce argumente?
Mariana Gurghiș: „Oamenii deseori nu au nevoie de foarte mari argumente, deși ni se pare la prima vedere că sunt mai sceptici. Din ceea ce am văzut noi, oamenii sunt destul de empatici și atunci când vine vorba de bunăstare socială la nivel de curte, la nivel de localitate, sunt destul de dornici să se implice, pentru că înțeleg că, în cazul migranților, e o legătură cu localitatea de baștină pe care o au și nu pot să… Ei nici nu vor să rupă această legătură. Cu atât mai mult, trebuie să păstrăm, să ținem cumva aceste relații, astfel încât ei să se simtă parte din comunitate. Și pe ei faptul că pot contribui cu ceva la dezvoltarea localității din care au venit îi face să se simtă mai aproape de țară.”
Europa Liberă: Revenim la summitul care va avea loc astăzi. Anunțați că se va discuta despre inovații sociale, despre potențial tehnologic și cum poate asta contribui la îmbunătățirea vieții unei comunități. Dacă puteți să ne explicați și pentru audiența noastră: Ce înseamnă acest potențial tehnologic și dacă el există, mai ales, în zonele rurale, în comunitățile raionale din Republica Moldova?
Mariana Gurghiș: „Potențial tehnologic și potențial uman există oriunde. Important e să știi cum să-l valorifici. Vorbim astăzi despre, cel puțin, eu vorbesc astăzi despre serviciile publice, cum au evoluat acestea din anul 2004 și cum ar trebuie să fie până în 2030, care ar trebui să fie acele caracteristici pe care trebuie să le posteze serviciile publice, astfel încât să fie cât mai accesibile pentru oameni, cât mai incluzive, simple în utilizare, utile și, nu în ultimul rând, fără ca să fie nevoie de un efort maxim pentru a beneficia de aceste servicii. Vorbim, în primul și în primul rând, despre faptul că tehnologiile sunt o parte componentă din viața noastră și chiar dacă încercăm undeva să ne limităm în utilizarea lor, pentru că ni se pare nu cel mai bun lucru întotdeauna, noi oricum suntem în contact cu tehnologiile în fiecare zi și utilizarea acestora și în prestarea serviciilor publice nemijlocit este primordială.”
Europa Liberă: Înțeleg că o să oferiți și soluții, idei și inițiative. Totuși, la nivel de localitate unde autoritățile indică de cele mai multe ori bugete austere, pe ce cale se poate de mers, pentru ca într-adevăr serviciile să fie cele pe care și le doresc cetățenii sau, cel puțin, drumul care duce spre școală să fie unul bun?
De la cetățean pornește, de fapt, întotdeauna acel semnal de alarmă că unul din serviciile care îi este prestat nu corespunde cu necesitățile acestuia și de la prestatorul de servicii vine și implicarea în a face schimbarea ...
Mariana Gurghiș: „Da, am să vă dau un exemplu despre un proiect pe care noi îl desfășurăm acum, pe moment. Încercăm să implicăm cetățenii în evaluarea calității serviciilor publice și acest lucru are loc nu doar la nivelul municipiului Chișinău, dar și în teritoriu. Am fost în cercetare etnografică la Comrat, Cahul, Ialoveni, în nordul țării, deci, pentru ca să acoperim și geografic o bună parte din țară. Cetățenii, în momentul în care vor ieși din Casele Teritoriale de Asigurări Sociale ale localităților pe care le-am numit mai sus, vor putea să evalueze în curând calitatea serviciului public care le-a fost prestat. Așa cum bine am fost obișnuiți cu unii prestatori privați de servicii, a ne fi auzită, de fapt, vocea dacă ne-a plăcut serviciul care ne-a fost prestat și cu ce notă am putea să-l apreciem. În momentul în care există disponibilitatea și dispunerea, de fapt, a autorităților locale și centrale pentru a face o schimbare și cetățenii vor veni în direcția noastră pentru a evalua calitatea serviciului public care le-a fost prestat la Casele de Asigurări Sociale, cu siguranță că vom putea să vorbim despre servicii publice mai bune și mai aproape de utilizator, de cetățean în câțiva ani.”
Europa Liberă: Din utilizatori, cetățenii ar putea deveni factori decizionali?
Mariana Gurghiș: „Desigur. De la cetățean pornește, de fapt, întotdeauna acel semnal de alarmă că unul din serviciile care îi este prestat nu corespunde cu necesitățile acestuia și de la prestatorul de servicii vine și implicarea în a face schimbarea.”
