Linkuri accesibilitate

Diaspora moldovenească și ajutorul pentru cei rămași în țară


„Cu drag pentru acasă”: Ialoveni are iluminat stradal și va genera mai multe venituri în bugetul local, grație unui autoturn pentru intervenţii la înălţime (PNUD Moldova)

„Dezvoltăm cu drag ACASĂ”, o campanie PNUD care va îmbunătăți viața a peste 200.000 de persoane din 23 de localități.

Diaspora moldovenească e cel mai important contribuabil în economia Moldovei prin banii pe care moldovenii continuă să îi trimită familiilor lor sau celor dragi. Motiv pentru care moldovenii plecați sunt din ce în ce mai interesanți pentru partidele politice, care caută, înaintea oricăror alegeri să obțină și voturile diasporei. Tot moldovenii plecați sunt și cei care pot – și câteodată chiar o fac – să devină și investitori. O relatare de la Natalia Sergheev.

O pizzerie tradițională italiană – asta e afacerea la care visa tânărul Mircea Darii, în vârstă de 27 ani. A locuit în Italia alături de familie timp de șase ani. Acolo s-a format ca profesionist în domeniul alimentației publice. În 2013, a decis să-și transforme visul în realitate și să deschidă un restaurant modest chiar în orașul său de baștină Ialoveni.

Mircea Darii
Mircea Darii

Acum, culege rodul muncii sale și spune că are cea mai bună pizza din regiune, dar până să ajungă aici a avut mai multe obstacole.

„Inițial, de când am plecat din țară, pe atunci eram adolescent, aveam la 16 ani, spuneam că vreau să mă întorc la mine în țară. Sigur că întoarcerea n-a fost așa de ușoară, nu era atât de dulce cum mi-am închipuit, a fost cam greu la început, de-aia am și decis să fac ceva acasă. A fost o încercare de a deschide o pizzerie italiană la noi în Moldova. Sincer vorbind, a fost o idee de succes. Dacă era o idee cu mai puțin succes, probabil, m-aș fi întors înapoi [în Italia].”

Implicarea migranților moldoveni în dezvoltarea comunităților este unul dintre scopurile proiectului Migrație și dezvoltare locală (MiDL), pus în practică prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu sprijinul Guvernului Elveției.

Datorită campaniei lor „Dezvoltăm cu drag ACASĂ”, au fost puse pe rol zeci de proiecte care vor îmbunătăți viața a peste 200.000 de persoane din 23 de localități.

Dar felul în care are loc această asistență variază de la caz la caz. Exemplul lui Mircea Darii este mai mult o excepție decât o regulă. Membrii diasporei adesea preferă să se implice financiar de la distanță, căutând să sprijine nevoile imediate ale localnicilor din localitățile de origine, cum ar fi construcția unui apeduct, procurarea echipamentelor tehnice, amenajarea unui spațiu pentru copii ș.a.m.d.

Dar cum convingi donatorii că banii lor vor ajunge la destinație?

Un exemplu de urmat în acest sens a fost proiectul localnicilor din satul Nimoreni care au reparat trotuarul de pe strada centrală. Alexandra Dimitrov, președintele Asociației „Baștina Nimoreni” afirmă că transparența în felul în care au fost cheltuite fondurile era o prioritate.

Alexandra Dimitrov
Alexandra Dimitrov

Foloseau rețelele de socializare ca să răspundă la întrebări și ca să-i țină pe toți la curent cu etapele proiectului.

„Nu așa, pur și simplu, am colectat niște fonduri, fiindcă nu se face așa. Încrederea am câștigat-o prin organizarea unui ansamblu care în sărbătorile de iarnă mergeau cu colindul la fiecare casă aproape, la oamenii principali din sat. Noi am organizat cadouri de Anul Nou, la oameni mai săraci, mai bătrâni. Când am mers la colectarea fondului nimeni nu și-a întors nasul, că așa e la sate. Aveau încredere în noi.”

Banii de peste hotare erau adunați mai ales prin intermediul platformei online de colectare de fonduri Guvern24.

Iată o secvență dintr-un video de promovare pe Internet:

O bună parte a proiectelor MiDL urmăresc reparația drumurilor, iluminarea stradală, adică rezolvarea problemelor stringente ale comunității. Însă cel mai frecvent diaspora cere să investească în crearea serviciilor sociale. E vorba de aziluri private pentru bătrâni, cantine sociale, centre de reabilitare dedicate rudelor și persoanelor dragi, rămase în localitățile de baștină și care nu-și pot purta singure de grijă. Paradoxal, exact aceste inițiative nu pot fi implementate cu una, cu două.

Olga Coptu, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora explică de ce.

„E important ca cadrul legal să permită acest lucru. De aceea noi ne propunem pentru toamna anului curent anume facilitarea dialogului între instituții, aici vorbesc la momentul de față, azi la zi, cum ar fi Ministerul Muncii și Protecției Sociale și a Familiei, dar și Ministerul Sănătății și a Justiției. Deci, sunt mai multe ministere implicate care trebuie să înceapă un atelier de lucru sau discuții publice, anume pentru perfectarea acestui cadrul legal, mai mult pentru simplificarea lui. Să dăm posibilitate oamenilor din diasporă de a investi.”

Autoritățile au elaborat Strategia Națională Diaspora-2025, aprobată la începutul anului trecut. Documentul „definește acțiunile prioritare în domeniul diasporei, migrației și dezvoltării în vederea consolidării relațiilor”, după cum este scris pe site-ul oficial. Asta presupune, printre altele, asistență pentru persoanele care vor să revină de peste hotare, crearea unor oportunități pentru dezvoltarea afacerilor, lansarea unor programe pentru a extinde rețelele asociațiilor.

Experții Națiunilor Unite spun că dorința de implicare a migranților moldoveni în bunăstarea localității de baștină vine din nostalgia după casa părintească, dorul după grădinița de copii pe care au frecventat-o, după ulițele satului.

Veaceslav Bulat
Veaceslav Bulat

Dar există și motive mult mai pragmatice, pe care le explică Veaceslav Bulat, consilier pe proiectele economice din cadrul proiectului MiDL.

„Sondajele au atestat că în jur de 60 la sută din cei care au plecat peste hotare au spus că odată și odată vor reveni. Respectiv participarea lor în cofinanțarea lor practic pregătește calea și condițiile pentru revenirea lor acasă. Pentru că proiectele de dezvoltare comunitare au vizat dezvoltare de infrastructură, servicii de utilități publice, practic este îmbunătățirea și creșterea calității vieții. Deci într-un fel asta ar stimula diaspora, că într-o eventuală întoarcere ar veni în localitatea lor de baștină în condiții mult mai bune decât au fost atunci când au plecat.”

Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, avertizează Veaceslav Bulat. Majoritatea proiectelor, mai ales cele economice, nu vor avea un impact imediat, decât după câteva luni sau poate chiar ani de zile. Atunci când angajații afacerilor lansate cu sprijinul diasporei vor obține primele salarii, iar întreprinderile își vor număra veniturile din activitățile lor, se va putea spune că schimbarea sloboade rădăcini.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG