Linkuri accesibilitate

Veaceslav Balan: „Poate cel mai discriminat grup în țară sunt, totuși, femeile”


În ajunul Zilei „Zero discriminare”, în dialog cu coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului.

În ajunul zilei internaționale pentru „Zero discriminare”, marcată pe 1 martie din 2014, vom încerca să vedem cât de tolerantă și incluzivă este societatea moldovenească și ce soluții există pentru a pune capăt discriminării. Datele cu care operează activiștii din mediul neguvernamental arată că deși există o percepție că în ultimii 4-5 ani cetățenii au devenit mai toleranți în raport cu anumite grupuri din societate, în realitate tot mai mulți oameni nu doresc să accepte persoanele din grupurile minoritare în calitate de vecini, colegi sau prieteni. O discuție la această temă cu Veaceslav Balan, coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului.

Europa Liberă: Așadar, mâine este marcată Ziua Internațională pentru Zero Discriminare. Din 2013 până în 2017, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a examinat în jur de 670 de cauze, care au schițat un tablou din care reiese că cel mai des în societatea moldovenească sunt discriminate persoanele cu dizabilități, de altă etnie, foarte dese fiind și situațiile în care se manifestă discriminarea în bază de gen și vârstă. Actualmente, cum se pot citi aceste date?

Veaceslav Balan
Veaceslav Balan

Veaceslav Balan: „Deci, în mare parte clar lucru că aceste cifre arată tendințele care există în țară în ceea ce privește cazurile de discriminare, dar totodată trebuie să ținem cont și de faptul că numărul plângerilor poate să arate acele grupuri care poate sunt mai puțin pregătite sau mai mult neglijate în ceea ce privește încălcarea drepturilor lor din cauza discriminării. Numeric vorbind, clar lucru că poate cel mai discriminat grup în țară, totuși, sunt femeile, care constituie practic jumătate din populația țării, însă ele se pare că se plâng la consiliu mai rar decât celelalte grupuri. Și într-adevăr persoanele cu dizabilități eu aș spune că, iarăși numeric vorbind, e al doilea

Persoanele cu dizabilități, numeric vorbind, e al doilea cel mai discriminat grup în țară

cel mai discriminat grup în țară, ceea ce se și manifestă în numărul de plângeri primite de consiliu din partea acestui grup. În linii mari, eu pot să confirm, reieșind din acele examinări prin care a trecut Republica Moldova anul trecut la mecanismele internaționale în domeniul drepturilor omului, deci, statistica consiliului în privința numărului de cazuri pe grupuri și pe criterii protejate reflectă situația din țară.”

Europa Liberă: Admiteți că mai există grupuri sociale și persoane care încă nu știu că există posibilitatea de a cere dreptate și a-și manifesta dezacordul cu situațiile în care s-au pomenit mergând, de exemplu, la Consiliul de discriminare?

Veaceslav Balan: „Da, eu cred că sunt grupuri care fie că nu cunosc multe despre activitatea consiliului, fie că nu au încredere în justiție și alte organe din țară și, respectiv, nici nu încearcă să aplice. Eu aș spune că printre aceste grupuri se regăsesc, de exemplu, unele minorități etnolingvistice, deci, ca exemplu, din Găgăuzia sau din Taraclia, unde locuiesc minoritățile etnolingvistice plângeri sunt foarte puține, poate una, două, trei la număr, nu mai mult. La fel din partea persoanelor de etnie romă sunt cam puține plângeri, deși problemele cu care se confruntă sunt foarte mari și foarte masive. Respectiv, eu cred că aceste grupuri nu depun plângeri la consiliu mai mult din motivul informării insuficiente, dar posibil și din motivul lipsei de încredere în instituțiile naționale.”

Europa Liberă: Opinia activiștilor este că situația nu s-a îmbunătățit în ultimii patru-cinci ani la nivel de acceptare, toleranță, ci din contra tot mai mulți oameni nu doresc să accepte persoanele din grupurile minoritare în calitate de vecini, colegi sau chiar prieteni. S-ar părea că apelurile de a pune capăt discriminării sunt tot mai frecvente de cealaltă parte. Cum se explică acest lucru?

Unde locuiesc minoritățile etnolingvistice plângeri sunt foarte puține

Veaceslav Balan: „Da, și noi observăm prin studii, sondaje că nivelul de intoleranță rămâne practic neschimbat. Într-adevăr, aceste nivel de intoleranță față de anumite grupuri este înalt și mă tem că în ultimii ani la acest fenomen sau la fenomenul păstrării acestui nivel de intoleranță relativ înalt contribuie și figurile publice, politice care, iată, din câte noi observăm în constatările Consiliului de egalitate din când în când devin subiecții acestor plângeri și aceste expresii, aceste discursuri publice ale unor persoane notorii, din păcate, contribuie la păstrarea acestor sentimente intolerante în societate.”

Europa Liberă: Am să amintesc de cea mai recentă constatare din Raportul Amnesty privind starea drepturilor omului în care este vizat șeful statului, Igor Dodon, care, așa cum se menționează, a criticat public comunitatea LGBT, manifestând și în alte cazuri un discurs discriminatoriu, instigator la ură. Cine ar trebui să reacționeze și să evalueze impactul pe care îl au mesajele politicienilor, dacă ei își permit uneori asemenea declarații?

Veaceslav Balan: „În primul rând, sunt organe specializate, cum ar fi același consiliu și, din câte cunoașteți, consiliul a examinat o cauză în privința inclusiv a dlui Dodon în anul 2017 și în privința altor politicieni la fel, care constată asemenea încălcări. Clar lucru că mai departe urmează aplicarea sancțiunilor și în unele cazuri aceste sancțiuni se aplică de către instanțele de judecată în baza deciziilor consiliului. Unele persoane în Republica Moldova beneficiază de imunitate și, respectiv, nu pot fi sancționate, dar în linii mari organele…”

Europa Liberă: Există soluții legale eficiente?

La fenomenul păstrării acestui nivel de intoleranță relativ înalt contribuie și figurile publice

Veaceslav Balan: „Parțial. Deci, iarăși, mecanismul actual al Legii privind asigurarea egalității prevede mecanismul de sancționare, însă e greu de spus că acest mecanism este foarte eficient. Și motivul principal fiind că aceste funcții de constatare a unui caz de discriminare și sancționare pentru un caz de discriminare, aceste funcții sunt exercitate de două organe diferite – funcția de constatare de consiliu și sau instanța de judecată, iar funcția de aplicare a sancțiunii – doar de instanța de judecată. Și acest decalaj între două instituții și inclusiv decalaj de timp nu permite în multe cazuri sancționarea la timp a celor care comit acte de discriminare și de altfel inițiativa de a dota Consiliul de egalitate cu această funcție de sancționare directă este una dintre propuneri de amendament legislativ care acum este pe masa legislatorilor.”

Europa Liberă: Mai mulți activiști, experți din mediul neguvernamental constată în același timp că politicienii moldoveni preferă mai degrabă acțiunile populiste, decât apărarea drepturilor omului. Într-un an electoral poate fi acesta un pericol?

Veaceslav Balan: „Da, noi credem că într-adevăr în acest an atacurile asupra grupurilor marginalizate și cele mai discriminate s-ar putea să se intensifice. Din păcate, mulți politicieni văd în asemenea atacuri o cale mai scurtă, să zic așa, pentru alegătorii mai puțin informați și mai puțin educați. Și tentația asta de a câștiga acest capital politic ieftin într-adevăr în anii electorali s-a manifestat și ne temem că și în acest an se va manifesta.”

Europa Liberă: Situația social-economică în ce măsură influențează percepțiile oamenilor față de anumite grupuri sociale?

Veaceslav Balan: „Din această perspectivă, în Republica Moldova mi se pare că nu există studii care ar examina din perspectiva anume a situației economice, dar niște date indirecte din țară și unele date directe din alte țări arată că cu cât e mai proastă situația economică, cu atât mai mare e tentația oamenilor, mai ales celor mai săraci și celor needucați de a da vina pe altcineva. Și în calitate de țapi ispășitori deseori se găsesc acele grupuri care sunt mai puțin protejate, mai vulnerabile și pe care este mai ușor de atacat.”

Europa Liberă: Dvs. ați menționat romii ca unul dintre grupurile sau categoriile cele mai discriminate. Am să amintesc că în 2013 a fost instituit serviciul mediatorului comunitar, care să faciliteze integrarea și comunicarea romilor cu ceilalți localnici, cu autoritățile. Din cei 44 care trebuiau să activeze, azi sunt în jur de 18 din cauza bugetelor austere locale, spun autoritățile din teritoriu. Iată exemplul unei soluții care se pare că nu este valorificată așa cum se cuvine, deși a dat rezultate?

Acum există un buget disponibil pentru angajarea mediatorilor comunitari în cele 44 de localități

Veaceslav Balan: „Aici aș spune că avem un mic succes. Într-adevăr până în anul 2018 responsabilitatea de angajare a mediatorilor comunitari a fost transferată pe seama bugetelor locale, ceea ce a dus la diminuarea numărului de mediatori comunitari și ca rezultat la înrăutățirea situației persoanelor de etnie romă. Însă în decembrie anul 2017 autoritățile publice au făcut un pas înainte și au aprobat bugetul pentru angajarea mediatorilor comunitari în toate cele 44 de localități pentru anul 2018 din bugetul central. Deci, practic, există acum un buget disponibil pentru angajarea mediatorilor comunitari în cele 44 de localități în anul 2018.”

Europa Liberă: Insistența experților și a oamenilor din comunitate a dat rezultate, totuși?

Veaceslav Balan: „Da, putem spune că această insistență din mai multe părți – din partea comunității persoanelor de etnie romă, din partea partenerilor de dezvoltare și a unor aliați din partea autorităților publice – a dat acest rezultat bun.”

Europa Liberă: Republica Moldova în anul trecut a fost revizuită de câteva comitete ONU, care au venit cu seturi de recomandări în vederea îmbunătățirii situației din țară la capitolul de respectare, protejare și realizare a drepturilor omului. Încotro ar fi cazul să se miște lucrurile, credeți, întâi de toate?

Veaceslav Balan: „Este o întrebare mare, ca să zic așa, care cere un răspuns mare. Pe scurt, da, într-adevăr Republica Moldova a fost examinată de cinci comitete ONU în diferite domenii ale drepturilor omului în anul trecut și de încă două mecanisme importante, inclusiv în evoluarea periodică universală în anul 2016. Toate aceste recomandări constituie actualmente baza pentru un nou document de politici și de acțiuni, care se numește Plan național în domeniul drepturilor omului, plan de acțiuni care va fi aprobat în cel mai scurt timp de către Parlamentul Republicii Moldova. Deci, ideea din spatele acestui plan este încorporarea tuturor acțiunilor care vor rezolva acele probleme semnalate de comitetele ONU în baza acestui plan. Deci, practic este așa un plan legat de aceste recomandări ale comitetelor ONU.”

XS
SM
MD
LG