Linkuri accesibilitate

Veaceslav Balan: „Progrese sunt puține şi rămâne un număr destul de mare de restanțe”


Copii romi la o şcoală din Otaci

Interviu cu coordonatorul naţional al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, despre progresele raportate de autorităţi în raportul anual şi criticile aduse de experţii locali şi străini.

Republica Moldova a prezentat, joi, la Geneva, raportul pe ţară la Comitetul ONU privind drepturile economice, sociale şi culturale. Raportul guvernului moldovean a fost unul destul de optimist, dar delegaţia Republicii Moldova, condusă de viceministra muncii Viorica Dumbrăveanu, a avut de răspuns la mai multe întrebări incomode şi la unele obiecții destul de critice. Moldovei i s-a reproşat, între altele, că lupta împotriva corupţiei înregistrează rezultate modeste. Reprezentanţii comitetului ONU am mai remarcat că Moldova excelează la capitolul adoptării unor legi şi planuri de acţiuni, numai că intenţiile prevăzute acolo rareori dau rezultate concrete. Un interviu la această temă cu Veaceslav Balan, coordonatorul naţional al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova.


Europa Liberă: Domnule Balan, am urmărit online prezentarea acestui raport şi discuţiile pe marginea lui. Delegaţia Republicii Moldova a raportat progrese la mai toate capitolele. Numai că au urmat obiecţii unele destul de critice din partea reprezentanţilor Comitetului ONU. V-aş întreba, pentru început, în ce măsură raportul prezentat de Guvern reflectă întocmai realitatea?

Veaceslav Balan
Veaceslav Balan

Veaceslav Balan: „Aş dori să explic în detaliu procesul premergător sesiunii la care am asistat ieri. Pentru a revizui situaţia din ţară, Comitetul are la dispoziţie atât raportul naţional pregătit de guvern şi în mod ideal consultat cu societatea civilă, cât şi aşa numitele rapoarte alternative care vin din partea instituţiilor naţionale de apărare a drepturilor omului, cum ar fi Oficiul Ombudsmanului şi Consiliul de egalitate, dar şi din partea societăţii civile. Anul curent, pe lângă raportul naţional al guvernului s-au depus 21 de rapoarte alternative. Astfel Comitetul are posibilitatea să privească şi să examineze situaţia atât din punctul de vedere al guvernului, cât şi din cel al actorilor alternativi. Pe baza tuturor acestor rapoarte, Comitetul îşi formează o opinie multilaterală. Clar lucru e că nu toate aspectele raportate ca pozitive de guvern au fost la fel remarcate în rapoartele alternative. Ţine de discreția şi latitudinea Comitetului să balanseze aceste viziuni mai pozitive ale guvernului cu cele alternative ale altor actori din Moldova.”

Europa Liberă: Cum procedează Comitetul ONU când vede discrepanțe, nişte deosebiri între raportul guvernamental şi cele de alternativă? Se documentează mai bine?

Veaceslav Balan: „Şi da, şi nu. Ieri am asistat la o modalitate de a clarifica lucrurile. Pe lângă prezentarea raportului are loc şi un dialog interactiv, acea sesiunea pe care am văzut-o ieri de întrebări şi răspunsuri ale guvernului. Membrii Comitetului având la îndemână informații din diferite surse încearcă să clarifice situaţia. Între sesiuni membrii Comitetului au deseori întrevederi neformale cu reprezentanți ai societății civile, ai instituţiilor naţionale de apărare a drepturilor omului. Au posibilitatea de a clarifica lucrurile în cadrul acestor interacțiuni neformale. Astfel se ajunge la o înțelegere mai consolidată şi balansată a situației.”

Europa Liberă: Faptul că raportul guvernului nu reflectă întocmai realitatea, că o îmbunătățește, să zicem așa, e spre binele guvernului care vrea să pară mai eficient. Dar e şi spre binele cetățenilor Moldovei? E mai bine pentru cetățeanul Moldovei ca ONU să nu știe situația reală?

Veaceslav Balan: „Practica de a înfrumuseța într-un fel realitatea este destul de larg răspândită printre statele membre ale ONU la pregătirea acestor rapoarte. Deseori din cabinetele înalţilor ofiali situaţia chiar se vede un pic mai roz decât este în realitate. Cu cât mai bine cunoaştem situaţia şi diagnoza cu cât mai real evaluăm situația cu atât mai uşor va fi de abordat acele probleme care există. Comitetul insistă de fiecare dată ca raportul naţional al guvernului să fie mai balansat, insistă ca acel raport să fie consultat preliminar cu societatea civilă. De fapt, se propune ca acel raport să treacă prin sita consultărilor naţionale şi să fie mai racordat la realităţile obiective din țară.”

Europa Liberă: Este al treilea raport de ţară pe care îl prezintă Moldova la acest Comitet ONU. De fiecare dată Comitetul a formulat mai multe recomandări, în special în ce priveşte drepturile minorităţilor etnice, a celor sexuale, a persoanelor cu dizabilități. În ce măsură Republica Moldova a ținut cont de acele recomandări şi le-a transpus în practică?

Veaceslav Balan: „Din ceea ce a fost prezentat şi discutat, ieri, la Comitet se observă unele progrese. Guvernul le-a raportat, iar Comitetul le-a recunoscut. De exemplu, dacă vorbim despre persoane cu dizabilităţi, a fost adoptată legea cu privire la incluziunea socială a acestor persoane ca urmare a ratificării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a fost adoptată cota de 5% pentru angajarea persoanelor cu dizabilități. Guvernul este acum implicat în câteva reforme importante în acest domeniu, cum ar fi reforma determinării gradului de dizabilitate, cea a dezinstituționalizării.

A fost mult dezbătut subiectul integrării persoanelor de etnie romă. Unii membri ai Comitetului au menționat la acest subiect că progrese sunt cam puține ...

Progrese sunt, dar însăși faptul că Comitetul se referă la unele probleme care fusese deja abordate în 2011, la evaluarea anterioară, denotă faptul că pe unele segmente progrese sunt puține. În cadrul discuțiilor s-a abordat problema insuficienței sau chiar lipsei datelor dezagregate, după grupuri, gen, vârstă, statut de dizabilitate, privind respectarea drepturilor.

A fost mult dezbătut subiectul integrării persoanelor de etnie romă. Unii membri ai Comitetului au menționat la acest subiect că progrese sunt cam puține, atâta timp cât planurile de acţiuni privind integrarea etniei rome, atât cel expirat, cât şi cel nou adoptat în 2016, se pare că nu au finanțare suficientă. Deci, sunt progrese care trebuie recunoscute, dar rămâne un număr destul de mare de restanțe, recomandări şi întrebări repetitive, ceea ce denotă faptul că pe unele dimensiuni progrese sunt puţine.”

Europa Liberă: Moldovei i s-a reproşat, de câteva ori, că excelează în crearea şi adoptarea legislaţiei, a unor planuri de acţiuni, doar că acestea arată bine doar pe hârtie, iar rezultatele rămân a fi modeste. De ce politicile statului, intenţiile autorităţilor nu se resimt în viaţa de zi cu zi?

Veaceslav Balan: „Sperăm să vedem nişte idei în acest sens din constatările Comitetului urmare a acestei revizuiri. Din evaluările anterioare, inclusiv prin alte mecanisme ONU în domeniul drepturile omului, rezultă că sunt câteva probleme la mijloc. Prima şi care se repetă în fiecare raport este lipsa sistemului de colectare şi de utilizare a acelor date dezagregate. Dacă nu cunoaştem cine sunt acei copii, de exemplu, care nu frecventează școala, ce apartenență socială au ei, sunt copii cu dizabilități sau fără, sunt copii romi sau nu, o să ne fie greu să rezolvăm problemele, să elaborăm politici.

Dacă în elaborarea reformei justiţiei nu avem la bază date privitor la oamenii şi grupurile sociale care apelează mai des sistemul justiţiei, date despre numărul de femei şi cel de bărbaţi care se adresează în instanţe de judecată pe anumite cauze, care e procentajul persoanelor cu dizabilităţi care îşi deplâng probleme în instanţe în comparaţie cu cel al persoanelor fără dizabilităţi, atunci noi nu cunoaştem diagnoza, nu cunoaştem în ce grup e concentrată problema care urmează a fi rezolvată. Neștiind localizarea problemei clar lucru că e greu de elaborat o reţetă corectă şi eficientă. Acesta ar fi primul subiect.

Succesul strategiilor şi politicilor trebuie măsurat nu în metri cubi de apă sau în bugetele utilizate, dar în numărul de oameni beneficiari ...

Al doilea subiect despre care s-a discutat ieri şi care a fost invocat de membrii Comitetului este aplicarea abordării bazate pe drepturile omului la procesul de elaborare a politicilor. Simplu spus – această abordare înseamnă că la mijlocul unor politici sau a unor indicatori urmează a fi omul. Succesul strategiilor şi politicilor trebuie măsurat nu în metri cubi de apă sau în bugetele utilizate, dar în numărul de oameni beneficiari. De exemplu, câţi oameni au acces mai facil la şcoală sau la centru medical în urma reparării unui drum sau câţi oameni utilizează apă din robinet şi câţi continuă să o ia din fântână după conectarea la apă a 80 la sută din localităţi. Deci, indicatorii centrați pe oameni contează foarte mult la elaborarea politicilor naţionale.

Al treilea subiect ţine de finanţare. Multe strategii şi politici deşi au fost adoptate, nu au avut acoperire financiară din bugetul de stat.”

Europa Liberă: Comitetul a semnalat reducerea cheltuielilor publice pentru domeniile educație, sănătate, asistenţă socială. Delegaţia moldoveană a cam evitat să răspundă ce a generat aceste reduceri. Dvs. cum credeţi, au ele vreo legătură cu „​furtul miliardului”​ şi alte gafe de natură financiară sau ţin de prioritățile guvernului.

Veaceslav Balan: „Îmi e greu să comentez la acest subiect, fiindcă nu cunosc detaliile procesului bugetar pentru anul curent şi nu cunosc discuţiile care au stat la baza acestor reduceri. Este indiscutabil că transformarea acelui miliard în datorie publică nu are cum să nu aibă efecte asupra reducerii cheltuielilor în general. Trebuie economisiți bani pentru a acoperi acea datorie. Presupun că domeniile social, educaţie, sănătate s-ar putea să fie printre cele sub riscul cel mai mare.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG