Linkuri accesibilitate

Constantin Codreanu: „Este un adevărat haos în tot ceea ce ţine de acordarea burselor pentru tinerii din Republica Moldova”


Un interviu cu deputatul român, președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Numărul de burse de studii oferite de către Guvernul României pentru candidații din R. Moldova ar putea fi în acest an înjumătățit. Deputatul român Constantin Codreanu, membru al Partidului Mișcarea Populară, este președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. Într-un interviu cu Europa Liberă, Codreanu acuză guvernul României de indiferență, iar Ministerul Educației de la Chișinău, de faptul că i-ar conveni reducerea numărului de burse. Dar situația s-ar putea clarifica în cursul acestei săptămîni.


Europa Liberă: Discuţia vreau să o începem prin a clarifica situaţia ce ţine de bursele pe care le oferă statul român tinerilor din Republica Moldova. Se pare că există şi o tentă politică, pentru că încă nu s-a susţinut BAC-ul. De obicei, după examenele de BAC se anunţau locurile pentru tinerii care voiau să îşi continue studiile în România. Ce se întâmplă în relaţia dintre cele două ministere, mai întâi, să ne clarificaţi de ce s-a ajuns să se spună că s-au înjumătăţit aceste burse?

Deputatul Constantin Codreanu în studioul Europei Libere la Chișinău
Deputatul Constantin Codreanu în studioul Europei Libere la Chișinău

Constantin Codreanu: „Este un adevărat haos în tot ceea ce ţine de acest proces de acordare a burselor pentru tinerii din Republica Moldova. Pentru că, deşi vorbim despre modul de acordare sau despre un număr de burse, nici până în acest moment nu avem o metodologie pe care să o vedem, să o discutăm şi pe care, de ce nu?, să o îmbunătăţim. Mie mi-a fost semnalată această problemă acum câteva săptămâni de către organizaţiile studenţilor basarabeni, care au fost nemulţumiţi profund de faptul că au fost desfiinţate comisiile mixte care existau anterior şi la care un candidat din Republica Moldova, fie că era vorba de student, sau fie că era vorba de viitor licean, depunea acest dosar. Dosarul era examinat şi, ulterior, se lua o decizie. Ministerul Educaţiei de la Bucureşti a anunţat că desfiinţează aceste comisii, dar nu a oferit o alternativă.

I-am convocat pe cei de la Ministerul Educaţiei Naţionale la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, i-am adus şi pe studenţii basarabeni la aceeaşi masă. Și am început să discutăm despre această problemă. În cele din urmă, am aflat că, în primul rând, ministerul s-a gândit la mai multe opţiuni de genul: să vină universităţi din România în Republica Moldova şi să organizeze târguri educaţionale şi, astfel, să colecteze dosarele de aici, din Republica Moldova. Pentru că marea nemulţumire a studenţilor basarabeni era faptul că erau puşi în situaţia în care să se deplaseze individual la fiecare universitate.”

Europa Liberă: Chiar dumneavoastră aţi ieşit cu iniţiativa ca tinerii doritori să studieze în România să poată online trimite dosarele.

Constantin Codreanu: „Aceasta am vrut să spun ulterior. În acea discuţie am întrebat de ce nu avem opţiunea online, pentru că suntem, totuşi, în secolul XXI şi ne putem permite acest „lux”. Atunci mi-a spus domnul secretar de stat prezent la acea discuţie că ar putea fi o opţiune, dar nu s-au gândit la această variantă. Ca, la câteva zile după, ministrul Educaţiei, domnul Năstase, să anunţe că, de fapt, vor recurge la această metodă.

Problema a fost în continuare că nu am avut metodologia, ca să ştim foarte clar despre ce vorbim. Pentru că inclusiv în cazul opţiunii online nu este clar unde se depune, care este adresa de e-mail, cine garantează că dosarul a fost recepţionat, ce se întâmplă dacă dosarul nu este complet. Pentru că, în cazul comisiei mixte, era simplu, omul din comisie anunţa candidatul, candidatul completa dosarul.

Şi l-am rechemat pe domnul secretar de stat Ispas în această comisie şi dânsul ne-a promis că săptămâna aceasta va apărea această metodologie şi va fi disponibilă pe site-ul Ministerului Educaţiei. Aşteptăm să o vedem şi noi, cei din comisie şi cei de la organizaţiile de studenţi basarabeni.”

Europa Liberă: Dar să vorbim despre numărul de burse, pentru că există un protocol de colaborare între ministerele de resort de la Chişinău şi Bucureşti pentru anii de învăţământ 2016-2019, semnat la sfârşitul anului trecut.

Constantin Codreanu: „Pe 22 decembrie la Chişinău.”

Europa Liberă: Şi prevede acordarea a 2.250 de burse. Şi acum mulţi se întreabă de unde a apărut această cifră de 5.500?

Constantin Codreanu: „Pentru că acest număr de peste 5000 exista mereu. Doar că trebuie să facem o precizare: întotdeauna într-un protocol iniţial sau într-un document iniţial, la fel ca cel din 2016-2019, figura acest număr, 2.250. De unde apărea plusul de celelalte burse, ca să ajungem la 5.000? Simplu, printr-o hotărâre de guvern. Era vorba, pot să îmi aduc aminte cu exactitate de hotărârea de guvern 414/2011, o hotărâre similară în 2010, prin care se alocau suplimentar 2.850 de burse. Acelaşi lucru, în mod normal, ar fi trebuit să se întâmple şi în acest an.”

Europa Liberă: Dar acum a apărut acest supliment?

Constantin Codreanu: „S-a discutat despre necesitatea unui număr mai mare de burse pentru cei din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi acum mingea în terenul cărui minister se află?

Constantin Codreanu: „Discuţia poate fi dusă pe două paliere. Pentru că, pe de o parte, avem acest acord semnat, acest protocol între cele două ministere şi ar fi fost normal ca ministrul Educaţiei de la Chişinău să ceară suplimentarea din partea celor de la Bucureşti neoficial, pentru că nu există o explicaţie oficială. Dar neoficial ar fi invocat argumentul că în Republica Moldova universităţile rămân pustii.”

Europa Liberă: Dar i-am auzit de atâtea ori pe rectorii acestor universităţi care se plâng şi deplâng situaţia că nu au tineri pentru a-şi completa aici numărul.

Constantin Codreanu: „Este adevărat. Tocmai de aceea îmi explic faptul că de la Chişinău nu s-a cerut această suplimentare. Și această situaţie convine Ministerului Educaţiei din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Un milion de cetăţeni sunt plecaţi peste hotare. Mulţi dintre ei şi-au reîntregit familiile, şi-au luat copiii acolo. Și numărul tinerilor a scăzut dramatic în Republica Moldova.

Constantin Codreanu: „Este un lucru pe care îl cunoaştem toţi. Ceea ce am vrut eu să specific, în acest caz, este faptul că Ministerul Educaţiei de la Chișinău nu face decât să pună nişte obstacole şi să discrimineze cetăţenii din Republica Moldova. Pentru că, de fapt, dacă tu nu eşti în stare să îi oferi un sistem educaţional care să îl facă pe tânăr să vină la tine în universitate, dacă diploma pe care el o obţine, la sfârşitul ciclului de studii, nu îi convine şi nu îl ajută cu nimic pe viitor...”

Constantin Codreanu
Constantin Codreanu

Europa Liberă: Mulţi cred că calitatea diplomei obţinute în Bucureşti e mai valoroasă, pentru că e, totuşi, un act recunoscut în cadrul Uniunii Europene. Şi atunci tinerii studioşi au mai multe oportunităţi.

Constantin Codreanu: „Este mai valoroasă. Pentru că vorbim de un stat al Uniunii Europene, vorbim, totuşi, dincolo de diplomă, vorbim de o calitate a studiilor, a profesorilor, a întregului sistem mult mai mare decât în Republica Moldova. Şi de cealaltă parte, de la Bucureşti, iarăşi, este de neînţeles de ce nu se alocă aceste locuri pentru cei din Republica Moldova. Pentru că a fost o cutumă, de fiecare dată.”

Europa Liberă: Ei aşteaptă, cred, totuşi, solicitarea din partea Ministerului Educaţiei de la Chişinău.

Constantin Codreanu: „E o presupunere pe care putem să o facem şi sunt nişte speculaţii. Partea bună este că am participat, alături de organizaţiile societăţii civile, la o conferinţă de presă în care s-a protestat împotriva acestei atitudini. Şi va exista o scrisoare, o petiţie din partea celor de la Chişinău, la care vor achiesa, sper şi eu, cei din România, organizaţii ale studenţilor basarabeni. Dar, dincolo de aceste mişcări ale societăţii civile, vă garantez că voi depune toate eforturile să obţin informaţii foarte clare privind explicaţiile pe care le vor oferi cei de la Bucureşti în acest sens.”

Europa Liberă: Deocamdată, este foarte clar că acele 2.250 de burse sunt alocate de către statul român.

Constantin Codreanu: „Da.”

Europa Liberă: Lupta se duce pentru a atinge numărul de 5.000?

Constantin Codreanu: „Da. Aşa cum a fost o cutumă instalată pe timpul guvernului Emil Boc şi o cutumă care ar trebui să rămână, indiferent de ce se întâmplă. Mai ales că acum, în 2016-2017, vorbim despre o metodologie simplificată, aşa cum pretind cei de la Ministerul Educaţiei.”

Europa Liberă: Şi când va fi lămurită această situaţie pentru tinerii dornici să meargă să îşi facă studiile în România?

Constantin Codreanu: „Metodologia o vom avea săptămâna aceasta. O vom putea consulta, comenta, cum spuneam. În rest, aşteptăm să reacţioneze guvernul de la Bucureşti. Pentru că, dincolo de scrisoarea şi petiţia online pe care o vor lansa organizaţiile societăţii civile, vorbim şi de posibile proteste, de ce nu?

În Republica Moldova protestele nu au mare impact, în România însă se pare că ar putea avea un impact. Şi dacă acesta este singurul mod în care Ministerul Educaţiei de la Bucureşti înţelege să poarte un dialog cu tinerii din Republica Moldova, aceasta îi încurajez să facă. Eu pe partea mea de parlamentar voi face toate demersurile necesare ca, în primul rând, să urmăresc metodologia şi să cer o explicaţie. Voi interpela Ministerul Educaţiei în acest sens legat de acest aspect de neacordare a restului de 2.850 de burse.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, un subiect la fel de fierbinte, care îngrijorează o bună parte dintre cetăţenii care deţin şi cetăţenia României, că ar putea să piardă cetăţenia minorii care nu au fost incluşi în dosar. Dumneavoastră sunteţi preocupat de acest subiect. Ce noutăţi aveţi pentru cei care se îngrijorează?

Constantin Codreanu: „Ca să explic, este vorba despre minorii care nu au fost incluşi în dosarele părinţilor, atunci când şi-au redobândit cetăţenia, dintr-un motiv foarte simplu. Guvernul în 2013 a dat aceste două alineate printr-o ordonanţă de urgenţă, în ideea de a facilita procesul de redobândire a cetăţeniei române şi de a nu-i obliga pe minorii respectivi să apară şi ei în dosare, să depună dosare, ci să poată merge direct spre transcrierea actelor de stare civilă.

Toate bune şi frumoase până în 2015, atunci când au început discuţiile despre posibila aderare a României la spaţiul Shengen, respectiv securizarea frontierelor, o atenţie sporită pentru fluxul de cetăţeni. Şi atunci DGP a început să consulte, de fiecare dată, când acorda actele de identitate, baza lor de date. Este o bază de date care datează de după cel de Al Doilea Război Mondial şi acolo sunt incluşi o parte dintre cetăţenii care au renunţat atunci, în perioada aceea sau după revoluţia din România, la cetăţenia română. Şi, dacă un cetăţean, un minor merge acum la DGP sau la un oficiu consular, sau la o ambasadă şi cere să i se perfecteze un nou act de identitate, el este verificat în baza de date a DGP. Doar că cetăţenii respectivi, care nu au fost incluşi în dosarele părinţilor, nu apar în baza respectivă de date.”

Europa Liberă: Neliniştea acum trebuie să mai existe?

Constantin Codreanu: „Da, neliniştea trebuie să existe în continuare. Pentru că problema nu a fost soluţionată. Din păcate, noi vorbeam de februarie, noi am soluţionat, practic, problema prin acel punct comun de vedere şi al parlamentarilor, şi al celorlalţi actori implicaţi.”

Europa Liberă: Şi a fost chiar o reacţie pozitivă din partea autorităţilor române.

Constantin Codreanu: „Nu a fost o reacţie pozitivă din partea ministrului Justiţiei. Pentru că aici este problema. În primul rând, a tergiversat acea semnătură a unui ministru pe acel punct de vedere, din februarie. Noi am insistat, dar atunci exista şi acea perioadă de înlocuire a ministrului Justiţiei, a plecat domnul Iordache, a venit doamna Birchall, până la urmă, a venit domnul Toader.

Am insistat să merg la o întrevedere cu domnul Toader, ca să îi spun că această problemă este una care afectează foarte mulţi cetăţeni români. Dânsul s-a mirat şi m-a întrebat, într-un mod ciudat, dacă nu mi se pare că sunt prea curajos şi prea insistent. I-am explicat că e vorba nu de curajul şi insistenţa mea, ci de faptul că minorii respectivi, cetăţenii, aşteaptă o soluţie.

Soluţia propusă atunci de ministrul Justiţiei a fost una care m-a lăsat cu gura căscată, mi-a zis că ar trebui să meargă în judecată şi să acţioneze în judecată statul român. I-am explicat că nu este o soluţie. Partea bună este că la mai puţin de o săptămână după am primit un răspuns la o interpelare făcută ministrului Justiţiei, din partea unui secretar de stat, oamenii care sunt mai aproape, de fapt, de tot ceea ce se întâmplă la Ministerul Justiţiei. Şi mi s-a spus că există un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiţiei, şi că el urmează să fie avizat de Ministerul Afacerilor Externe şi de Ministerul Afacerilor Interne pentru ca ulterior să devină lege şi să soluţioneze problema respectivă.

Problema în continuare este că suntem în a doua parte a lunii mai, iar acest răspuns la interpelare îl primisem pe 19 aprilie. Am insistat săptămâna trecută, iarăşi, la Ministerul Justiţiei şi mi s-a spus că nu s-a schimbat nimic şi că proiectul de lege aşteaptă avizare. Şi voi încheia prin a spune că ne gândim, iarăşi, la aceeaşi opţiune, de a ieşi în stradă. Pentru că sunt foarte multe persoane afectate şi există şi un grup pe reţelele de socializare cu astfel de persoane şi ei întreabă când, dacă nu se rezolvă să ieşim în stradă şi în Bucureşti, şi la ambasadele României din afară.”

Europa Liberă: Şi protestele înseamnă presiuni asupra Ministerului Justiţiei de la Bucureşti?

Constantin Codreanu: „Exact. Pentru că am postat la un moment dat un mesaj pe reţelele de socializare legat de faptul că, dacă nu mi se răspunde la interpelare, voi chema oamenii în stradă. A avut un efect miraculos, la câteva zile după, a venit secretarul de stat în Parlamentul României ca să îmi ofere acel răspuns. Probabil că aşa va trebui să acţionăm şi în acest caz, deşi mie nu îmi place şi nu îmi convine această idee de a ataca. Practic, aceasta se întâmplă, noi atacăm România că nu îşi respectă obligaţiile. Deşi trebuie să înţelegem că e vorba de nişte funcţionari şi nu de România în întregime.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG