Linkuri accesibilitate

Ministerul Afacerilor Interne al României spune într-un răspuns dat Europei Libere că se află în căutarea unor soluții legislative pentru drama copiilor și tinerilor care nu-și mai pot prelungi pașapoartele. Sunt copiii cetățenilor originari din Republica Moldova, care au primit acte de stare civilă şi pașapoarte româneşti pe baza actelor de cetățeni români ale părinților lor, fără ca ei să fi obținut propriile certificate de cetățenie. Autoritățile române spun că analizează o serie de legi pentru a clarifica situația acestor familii, dar nu este limpede câte sunt afectate și când va fi găsită soluția.

Mai mulţi tineri care s-au trezit peste noapte fără cetăţenia română au format pe rețelele de socializare un grup numit „Cetăţenia înapoi”, prin intermediul căruia fac presiune ca executivul de la Bucureşti să descurce iţele.

Ion Stah, originar din satul Moara de Piatră, raionul Drochia, şi stabilit la Londra, în Marea Britanie, face parte din acest grup. El pledează pentru ca autorităţile române să aibă o interpretare unică, acceptata de toate instituțiile şi să răspundă la solicitarea/întrebarea firească: ce se întâmplă cu cei cu acte româneşti, inclusiv cod numeric personal, dar cărora li se refuză emiterea noilor paşapoarte şi buletine?

Tânărul spune că a obţinut cetăţenia română în 2002 în baza dosarului depus de tatăl lui, dar cu acordul mamei. Pe atunci nu era regula ca minorii să fie trecuţi în adeverinţa de cetăţenie a părintelui. Ion Stah povesteşte că are certificat de naştere, şi-a făcut buletin de identitate şi urma să-şi perfecteze în luna mai un nou paşaport. După opt ani în care a fost cetățean român, a descoperit că nu mai este:

„Când am dat să-mi fac paşaport mi s-a spus că eu nu mai sunt cetăţean român, adică eu nu mai exist în nicio bază de date şi practic ei sunt nedumeriţi cum am primit eu acte româneşti până acum. Toată vara am umblat pe la Bucureşti, aceia mă tot trimiteau dintr-o parte în alta, de la Direcţia Generală de Paşapoarte mă trimiteau la Autoritatea Naţională de Cetăţenie, ba mă trimiteau la Administrarea bazelor datelor şi evidenţa persoanelor”.

Una dintre soluţiile propuse lui Ion Stah de funcţionarii de la ghişeu a fost să depună dosarul pentru redobândirea cetățeniei, lucru ce ar însemna să treacă din nou prin acelaşi calvar birocratic. Dincolo de asta, tânărul se întreabă ce se va întâmpla cu CNP-ul lui, dar cu şi certificatul de naştere pe care spune că-l deţine perfect legal.

Olga Scobială este o altă tânără rămasă fără cetăţenia română, care afirmă că problema a creat-o autoritățile de la Bucureşti şi tot ele ar trebui s-o rezolve. Ea este indignată că după cinci ani în care se considera cetăţean cu drepturi depline, a fost anunţată că actele i-au fost eliberate eronat şi că nu a pierdut nimic deoarece niciodată nu a deţinut acest drept.

„Mi-au spus că trebuie să aplic încă odată pentru obţinerea cetăţeniei, dar am înțeles, din câte am aflat de pe forumuri, de pe grupuri, că tot nu pot face aceasta pentru că deja am actele, ele trebuie anulate mai întâi şi pe urmă să aplic, dar tot mi se pare absurd să anulez actele pe care le am și care sunt valabile”.

Cei doi tineri sunt conștienți că până nu se instalează noul guvern problema nu va fi rezolvată.

Într-un răspuns oferit Europei Libere, Ministerul Afacerilor Interne de la București recunoaște că situaţia a fost cauzată de interpretările diferite, în timp, din partea diferitor autorități şi că, urmare a unor şedinţe comune, s-a decis să fie găsite soluţii legislative. MAI nu a precizat însă câte persoane sunt în această situaţie şi ce-ar trebui să întreprindă ele pentru a-şi rezolva problema.

Tinerii care au rămas fără cetățenie anunţă că au găsit un grup de avocaţi care să le apere drepturile lezate, mai ales că unii dintre ei au obţinut cu ajutorul pașaportului românesc burse de studii şi joburi, pe care se vad siliți să le abandoneze şi să revină în Republica Moldova.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG