Linkuri accesibilitate

Trecerea la armata prin contract, propusă de liderul democraților Vladimir Plahotniuc, ar însemna creșterea cheltuielilor anuale pentru acest sector de la 400 de milioane de lei la 2 miliarde.

Liderul Partidului Democrat, Vlad Plahtoniuc, a spus marți la o conferință de presă, după ședința săptămânală a principalei formațiuni de guvernământ, că dorește renunțarea la serviciul militar obligatoriu. Cât de realistă este ideea și ce scopuri ar putea avea lansarea ei tocmai acum?

Pro și contra abolirii serviciului militar obligatoriu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:34 0:00
Link direct


Politicienii moldoveni au fost până acum rezervaţi în ce priveşte abolirea serviciului militar obligatoriu. Adversari ai ideii au existat până şi printre miniştrii apărării, unii opunându-se din considerente ideologice, alţii – pentru că au considerat o problemă faptul că odată cu serviciul obligatoriu ar dispare şi masa rezerviştilor, adică a unor civili cât de cât antrenaţi, capabili în caz de nevoie să ia o armă în mână.

Brusc, liderul democrat, Vlad Plahotniuc, lansează iniţiativa renunţării la recrutarea obligatorie şi trecerii la o armată profesionistă sută la sută, explicând că ideea nu i-a venit de azi pe mâine, ci în urmă cu un an, când a comandat executivului o analiză a temei, iar rezultatele i-au convins colegii de partid şi pe el însuşi de nevoia reformei.

Ar putea fi o strategie electorală a democraţilor pentru parlamentarele din toamna acestui an, pentru că subiectul ar avea trecere printre tinerii scutiţi de povara recrutării obligatorii şi familiile acestora nevoite să caute modalităţi de evitare a serviciului militar. Dată fiind şi nevoia modificării Constituţiei pentru punerea în practică a ideii, modificare pentru care este nevoie de majoritate constituţională, presupunerea e că liderul democrat o lansează fără a fi sigur că o poate trece şi prin parlament, în speranţa să prindă cel puţin o campanie de recrutare, cea din toamnă, pentru a le intra în voie alegătorilor.

Făcând anunţul astăzi, Vlad Plahotniuc a avut grijă să precizeze că măsura va fi pusă în practică deja începând cu prima campanie de recrutare:

Acum, tinerii noştri curăţă cartofi, înainte făceau şi munci agricole… Pregătirea lor este insuficientă pentru un militar care să corespundă cerinţelor moderne...

„Primele reduceri de înrolări vor fi cele din toamna anului 2018”, a spus el.

Ce realităţi din armata moldovenească ar recomanda totuşi reforma? Iată câteva, culese de la foşti ministri, mai întâi Anatol Şalaru, acum lider al PUN, partid extraparlamentar:

„Un militar este instruit un an, apoi pleacă acasă şi totul se reia de la zero. Toată cheltuiala se repetă în fiecare an degeaba. În cazul când este armată profesionistă, un militar timp de cinci ani se perfecţionează, este pregătit, pleacă în străinătate, învaţă limbi străine, are timp să-şi dezvolte capacităţile. Acum, tinerii noştri curăţă cartofi, înainte făceau şi munci agricole… Pregătirea lor este insuficientă pentru un militar care să corespundă cerinţelor moderne”.

Vitalie Marinuţa, un alt fost ministru al apărării în perioada 2009-2014:

„Eu am fost promotorul serviciului militar prin contract permanent. Practic, proiectele au fost înaintate încă în 2010. Experienţa internaţională demonstrează că armatele profesioniste au o capacitate mult mai mare de apărare. Eu salut această iniţiativă, în speranţa că ea se va materializa.”

Şi Valeriu Pleşca, ministru al apărării în perioada 2004-2007:

„Dacă PD îşi asumă această responsabilitate, e un moment bun. Deseori se refuza din lipsa de finanţare. Acum, cred că s-au identificat şi resursele. Este o idee bună.”

Printre critici, însă, figurează un fost ministru din timpul guvernării comuniste, Victor Gaiciuc (2001-2004), despre care s-a speculat că ar fi fost preferatul lui Igor Dodon să revină în fruntea apărării în loc de popular-europeanul Eugeniu Sturza, în octombrie 2017:

E prematur. În Europa, majoritatea ţărilor se reîntorc la serviciul militar obligatoriu...

„E prematur. În Europa, majoritatea ţărilor se reîntorc la serviciul militar obligatoriu”.

Dacă ar fi dusă până la capăt, intenţia democraţilor ar însemna înlocuirea unui sistem mixt, cu serviciu militar obligatoriu cumulat cu cel profesionist, cu altul bazat exclusiv pe angajare contractuală. Reţinerea de până acum a politicienilor a avut prioritar o explicaţie financiară: anual R. Moldova cheltuie cu armata vreo 400 de milioane de lei, pe când în condiţiile noului sistem ar fi nevoită să încincească bugetul armatei, până la aproximativ 2 miliarde anual. Nu se ştie încă dacă guvernarea de la Chişinău ar putea în acest moment să-şi permită o astfel de cheltuială.

XS
SM
MD
LG