Linkuri accesibilitate

Șerban Papacostea: „Cred fundamental în onestitatea lui și în simțul datoriei față de poporul român” (VIDEO)


La Ambasada României la Chișinău

La moartea Regelui Mihai, fragmente dintr-un interviu cu profesorul universitar bucureștean despre evoluțiile politice de după 1944.

Profesorul universitar, academicianul Șerban Papacostea a răspuns pe larg întrebărilor corespondentei noastre, evocînd rolul jucat de Regele Mihai în istoria României.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:44:21 0:00

Șerban Papacostea
Șerban Papacostea

Europa Liberă: Vorbeați mai devreme de lovitura de stat dată de Regele Mihai la 23 August. Această lovitură de stat a fost pregătită cu ceva vreme mai înainte. Cine știa ce urma să se întâmple? Cine l-a ajutat pe Rege să pregătească întoarcerea armelor? În fond, regele era doar un tânăr de 23 de ani atunci, pe deasupra și nepregătit, după cum ați spus.

Șerban Papacostea: „Da, da, nepregătit, pentru că și Antonescu l-a izolat destul de mult…”

Europa Liberă: Și n-a avut o educație de viitor lider, nu?

Șerban Papacostea: „Nu, dar s-a orientat foarte bine. A avut și câțiva colaboratori de seamă – Savel Rădulescu, Vișoianu etc, oameni din elita partidelor istorice de care s-a folosit cât a putut.”

Europa Liberă: Acești oameni au pregătit lovitura de stat?

Șerban Papacostea: „ Nu v-aș putea spune în detaliu, că nu știu.”

Europa Liberă: Nimeni nu știe?

Șerban Papacostea: „Nu, nu se știe. Nimeni nu știa ce urmează, nici chiar tatăl meu. Era des la Palat, iar la noi acasă veneau des oameni de la Palat. Probabil că totul s-a precipitat , dar bănuiesc că mișcarea fusese pregătită mai devreme…”

Europa Liberă: Dar cine a fost creierul acestei mutări?

Șerban Papacostea: „Vă spun, a avut în anturaj oameni de mare calitate, despre care astăzi nu se mai vorbește, dar nu vă pot spune cine au fost cei care au gândit și acționat atunci. La noi venea mereu Ioanițiu, secretarul și prietenul Regelui, dar cu toate acestea, tatăl meu nu știa nimic…”

Europa Liberă: E posibil ca toată această mișcare să fi fost de fapt gândită și pusă la punct de diplomații Aliați și transmisă Regelui punct cu punct?

Șerban Papacostea: „Și asta-i posibil, pentru că era o legătură prin Egiptul, unde era misiunea engleză. Un om important în acest context a fost Prințul Barbu Știrbei. El a jucat un rol important și în ajunul plecării în Egipt, unde a pus bazele armistițiului, unde a negociat armistițiul.”

Europa Liberă: Credeți că ar fi putut fi negociată mai bine cu Aliații întoarcerea armelor împotriva germanilor?

Șerban Papacostea: „Să nu uităm de Acordul de procentaj.”

Europa Liberă: Putea fi evitat sau era inevitabil Acordul de procentaj?

Șerban Papacostea: „ Noi nici n-am știut de Acord.”

Europa Liberă: În octombrie ’44 a fost stabilit Acordul de procentaj, deci după ce România s-a alăturat Aliaților

Șerban Papacostea: „Da, dar s-a pus pe hârtie și s-a fixat chiar înainte, Pe noi ne avertizase Turcia despre ce urma să se întâmple. Chiar aici în casa noastră, ambasadorul Turiciei ne-a explicat că urmează împărțirea lumii în zone de influență..”

Europa Liberă: România a aflat înainte de 23 August sau după?

Șerban Papacostea: „Cred că înainte, dar nu sunt sigur, oricum tot ce știam era de la turci fiindcă erau în legătură cu englezii, și cu americanii și mai șopteau și la București. Mi-aduc însă aminte că ne-au avertizat”

Europa Liberă: Deci, înainte să se ajungă la Acordul procentajelor?

Șerban Papacostea: „Înainte, înainte, că s-a discutat înainte și s-a perfectat după 23 August, așa că a fost un lucru care a evoluat în timp.”

Europa Liberă: Altfel spus, România n-avea nicio șansă?

Șerban Papacostea: „Nu, nicio șansă, doar speranța care a fost și a durat mult timp: vin americanii. Noi tot credeam că, după ce se termină războiul, cade și Acordul acesta, vin americanii și-i gonesc pe sovietici. Unul singur ne-a spus aici, în casă, că se tot discuta despre această variantă, să știți că până târziu, până prin ’47-’48, până la lichidarea monarhiei, lucrurile se discutau și în public, ba chiar și la radio, uneori. Chiar povesteam deunăzi că îmi aduc aminte cum cânta Tănase celebrul „ieri eram cu der, die das, azi suntem cu davai ceas”.”

Europa Liberă: Cupletele lui Constantin Tănase s-au mai cântat și după moartea lui în august 1945?

Șerban Papacostea: „Cupletele, da. Mai ales că soldații ruși, în special cei din Siberia nici nu știau ce e ceasul de mână, opreau oamenii pe stradă și le cereau ceasul, era ceva nou pentru ei. Și asta era davai ceas (dă ceasul). Tănase a făcut cupletul, pe care l-am auzit și la radio: „Rău a fost cu «was ist das»/Da-i mai rău cu «davai ceas»/De la Nistru pân' la Don/Davai ceas, davai palton/Davai casă si moșie/Harașo, tovărășie!”. Așa s-au schimbat sferele de influență.

Europa Liberă: Deci, ambasadorul Turciei din acea vreme a vorbit pentru prima dată despre acest subiect

Șerban Papacostea: „Da, el a spus, aici primul: zone de influență.”

Europa Liberă: Înainte ca Churchill și Stalin să fi ajuns la Acordul procentajelor?

Șerban Papacostea: „ Noi nu știm excact cum au ajuns. În etape. S-a negociat la Moscova. Nu știu dacă istoria acestei împărțiri, nu știu cum să-i spun, este făcută în toate detaliile, dacă toate arhivele sunt disponibile. E o mare realitate istorică acest joc: au tăiat Europa în două, partea de răsărit a rămas sub sovietici, inclusiv Polonia, care a intrat în război, a rezistat expansiunii germane, a fost considerată aliată. Stalin a pus pe cine voia acolo la Varșovia, ca și în celelalte țări.

Europa Liberă: Dar de ce occidentalii au cedat aceste țări? Era inevitabilă această cedare?

Șerban Papacostea: „Atunci s-au pus două ipoteze, chiar în politica americană: unii, cum sunt frații Foster și Allen Dulles, unul ajuns director al CIA și altul secretar de stat, au pledat pentru un rollback: să întoarcem ocupația rusă ca pe un covor, să-i împingem pe sovietici. Și celălalt curent, care s-a impus, containment: să-i menținem pe Elba, unde ajunseseră, pentru că factorii de dezagregare internă care intervin, de pildă, inferioritatea sistemului sovietic, vor acționa în timp.

Încă e valabilă această idee, că Rusia nu reușește să-și găsească echilibrul de forță dominantă. ...

Și au avut dreptate, numai că a durat câteva decenii. Containment, adică să-i ținem așa, că se destramă de la sine. S-a impus această ipoteză. Încă e valabilă această idee, că Rusia nu reușește să-și găsească echilibrul de forță dominantă. Firește, este o mare putere ș.a.m.d., dar este în situația în care este, cu scădere demografică puternică și economic din ce în ce mai înapoiat..”

Europa Liberă: Pe de altă parte, Rusia, a avut în toată istoria ei modernă ambiția de a influența Europa și de a pune stăpânire pe Strâmtorile Bosfor și Dardanele, cheile de intrare în Marea Neagră

Șerban Papacostea: „Sigur că da. Și au fost la limită să ia strâmtorile. Ei, acolo rezistența Aliaților a fost ceva mai mare, că nu i-au vrut pe ruși în Mediterană și asta era, din punctul lor de vedere, problema strâmtorilor.”

Europa Liberă: Marea Neagră n-a fost deloc interesantă pentru occidentali?

Șerban Papacostea: „Pentru occidentalii puternici în zilele noastre, ar putea fi la un moment dat. Dar la vremea aceea pentru englezi și mai ales pentru americani nu a existat un interes deosebit.”

Europa Liberă: Mediterana era mult mai importantă

Șerban Papacostea: „Da. Și Marea Neagră în Evul Mediu, da, când legătura cu Extremul Orient se făcea doar pe acolo. Când nu era cunoscută încă America”

Europa Liberă: Dar astăzi Marea Neagră e la fel de neinteresantă ca în 1945?

Șerban Papacostea: „Da. Pentru occidentali e neinteresantă, în special acum când totul e globalizat și orice zonă a globului este mai mult sau mai puțin dependentă de evoluția ansamblului.”

Europa Liberă: Imediat după Conferința de la Ialta, unde Stalin promisese, printre altele, alegeri libere statelor din sfera de influență pe care și-o negociase deja cu Churchill și Roosvelt, în România a fost trimis pe tancuri Andrei Vîșinski.

Șerban Papacostea: „Andrei Ianuarie, Andrei Ianuarie, eu vă spun, că așa îl chema…”

Europa Liberă: Deja pe atunci era totul pierdut?

Șerban Papacostea: „Da. Eu cred că era pierdut. Singura speranță ar fi fost o răsturnare mare în Statele Unite, o victorie a curentului dur. A existat, dar nu a devenit dominant în guvernarea americană până târziu...”

Europa Liberă: Până la Reagan?

Șerban Papacostea: „Da.”

Europa Liberă: Dar de ce Statele Unite i-au dat lui Stalin tot ce a vrut?

Șerban Papacostea: „Să nu uităm că Stalin a dus partea grea a războiului și a sacrificat foarte mulți oameni, americanii și-au economisit soldații lor, lăsând greul pe Frontul de Est. Americanii au făcut debarcarea în Africa, debarcarea în Normandia, dar pentru ei a fost vitală rezistența Rusiei, Uniunii Sovietice.”

Europa Liberă: L-ați cunoscut pe ultimul prim-ministru al României din perioada monarhică, pe generalul Rădescu.

Șerban Papacostea: „Da, binișor, pentru că venea des aici la noi acasă. A fost și el averescan, format în jurul lui Averescu. L-am cunoscut bine, inclusiv în ultima vreme a guvernării lui scurte, dar care a dat finalului ultimului lui discurs un sens de onoare istoriei românești a vremii aceleia. Țin minte că era de Sf. Mihai, eram în piață, era multă lume, toți îl aclamau pe Rege. Când s-a terminat manifestația, Regele a coborât de la tribună să treacă la Palat. Atunci spontan s-a strigat: „Toți românii la Palat, toți românii la Palat!”. A dat și Petru Groza să coboare și atunci s-a transformat sloganul: „Doar românii la Palat!”. Și a fost pe urmă o mare manifestație în Piața Palatului și Regele apărea în balcon. Era un delir… Revin la Rădescu. A fost excepțională ieșirea lui

Europa Liberă: Avea vreo soluție de ieșire din situație sau nu?

Șerban Papacostea: „Era un militar dur, „las’ că le arăt eu!”.”

Europa Liberă: Ce credea el? Nu înțelegea că va fi definitivă venirea comuniștilor?

Șerban Papacostea: „Nu, nu… Mulți au sperat că vin americanii și că o să fim sprijiniți cei care rezistam.”

Europa Liberă: Din punctul acesta de vedere, Regele a avut o intuiție mai bună?

Șerban Papacostea: „A avut o intuiție, dar, probabil, și contacte cu occidentalii, cu anglo-americanii. Și el a avut o vagă speranță până la întoarcerea sa de la Londra de la nunta viitoare Regina Elisabeta …”

Europa Liberă: Adică până la sfârșitul toameni din acel an, 1947...

Șerban Papacostea: „Sovieticii se așteptau să nu se mai întoarcă, dar el a venit înapoi. Un gest foarte frumos, deși era sfătuit să nu mai vină, chiar demnitarii britanici i-au spus: „Ești în pericol, dacă te duci, pentru că rușii sunt hotărâți să te lichideze”.”

Europa Liberă: Regele a renunțat și la legea salică pentru a-și asigura descendența. A fost bine sau era mai nimerit să-l desemneze pe Nicolae, primul bărbat din familie pe linie succesorală

Șerban Papacostea: „Nu vă pot da un răspuns competent, pentru că nu am urmărit chestiile în sens riguros, că nu mi s-a mai părut însemnat. Consider că-i un capitol încheiat.”

Europa Liberă: Capitolul monarhiei românești și al Regelui e un capitol închis?

Șerban Papacostea: „Da, al monarhiei odată cu Regele. Am participat la toate manifestațiile când a venit, așa cum au fost, limitate, fără conotație politică. Dar și înainte vreme, pentru că am participat ca elev, ca student la bătăliile politice din Piața Palatului, din Piața Victoriei, în ’45, ’46.

Europa Liberă: Dar ca vechi monarhist, cum ați privit amiciția asta pe care a avut-o Regele cu Ion Iliescu și cu Adrian Năstase?

Șerban Papacostea:Amiciție, nu știu dacă e cuvântul potrivit…”

Europa Liberă: Oricum, compromisurile pe care le-a făcut?

Șerban Papacostea: „Acum, să știți că există o limită, și politică fără compromis nu există decât la marii dictatori.”

Europa Liberă: Dar Regele mai făcea politică.

Șerban Papacostea: „Nu, dar probabil că n-a vrut să excludă perspectiva pentru familie. N-aș putea să vă spun, mi-e greu. Nici nu l-am cunoscut atât de bine.”

Europa Liberă: Ați fost dezamăgit?

Șerban Papacostea: „Nu, personal, nu, pentru că fundamental cred în buna lui credință. Că a mai greșit, poate, că s-a lăsat influențat asta numai cine cunoaște, cine a fost în apropierea lor o poate spune. Nu pot formula o judecată de valoare în privința lui. Încă o dată: cred fundamental în onestitatea lui și în simțul datoriei față de poporul român. Asta da, asta cred și nu cred că s-a îndepărtat sau că se îndepărtează acum; nici n-ar mai avea rost. Deci, a fost o linie de conduită într-un destin politic trist.

A moștenit o moștenire încărcată de situația războiului. Încă e un fapt că Antonescu a refuzat, că a existat un curent, să-l înlăture, ceea ce Antonescu nu a făcut, că s-a identificat cu continuitatea. Or, e sigur că monarhia Hohenzollern a fost un factor de continuitate istorică românească. Dar altminteri,

Omul perfect și mai ales omul politic perfect e o iluzie. Politica presupune o permanentă adaptare ...

Regele Mihai s-a menținut pe linia sa de continuitate. Că i se pot aduce unele imputări nu văd care, dar fundamental cred în onestitatea lui. Omul perfect și mai ales omul politic perfect e o iluzie. Politica presupune o permanentă adaptare și mai ales când ești cel slab, pentru că e raportul între o forță dominantă, cum am discutat noi, și cea dominată, care se adaptează. Așa cum am spus adineauri, cred că istoria românească presupune o permanentă adaptare la cadrul geopolitic dominant. Asta s-a întâmplat și în zilele noastre. Eu consider că am trecut prin patru cadre geopolitice succesive.”

Europa Liberă: La fel și Mihai?

Șerban Papacostea: „în perioada aceea toată lumea învăța franceza, lumea bună. Și în elita românească se vorbea o franceză excepțională. Dacă ieșeai cu o colegă de la facultate, veneau florăresele și… Pe urmă a venit germana: întâmplător am avut și guvernantă germană în casă, așa că cu aceste două limbi eram bine; pe urmă a venit rusa. Am început s-o învăț, n-am reușit s-o asimilez, cum n-au reușit românii în general; a fost o repulsie structurală. Și, bineînțeles, engleza.”

Europa Liberă: Cum vedeți tot scandalul acesta din jurul Casei Regale.?

Șerban Papacostea: „Nu l-am urmărit și nu-mi dau seama ce interese. Există interese materiale, acest lucru este sigur, dar nu v-aș putea oferi un răspuns competent, pentru că nici nu cunosc situația, nici n-o urmăresc, că este dincolo de problema monarhiei. Că există interese materiale lăsate de Coroana Regală în țară, asta sunt convins.”

Europa Liberă: Ați văzut că se pregătește o lege prin care și mai departe, după ce nu va mai fi Regele, Casa Regală să primească niște ajutoare materiale din partea statului, ajutor care include, întreținerea Palatului ELisabeta, plus stipendii pentru traiul Margaretei și al lui Duda la standardele unui fost șef de stat

Șerban Papacostea: „Da, încă n-am nimic de zis”

Europa Liberă: Toate astea duc la o degradare a imaginii familiei regale?

Șerban Papacostea: „Este sigur și nu cred că mai există o bază de masă în favoarea ideii. Cât timp a fost în viață Regele Mihai, încă mai era un simbol de urmat, un drapel, dar după asta nu cred. Rămâne lupta pentru moștenirea materială.”

[Extrase din acest interviu au fost publicate în Revista „22]

XS
SM
MD
LG