„Lancet” și sancțiunile
Un ofițer ucrainean din Brigada Mecanizată 93 a Forțelor armate ale Ucrainei, a publicat, pe 2 august, pe Twitter, câteva postări cu imaginea unui motor de fabricație cehă, pe care l-a găsit pe un „Lancet” – o dronă kamikaze considerată la ora actuală una dintre cele mai distrugătoare tipuri de arme folosite de armata rusă în Ucraina.
„Iată o descoperire „interesantă” pe care am făcut-o la Bahmut. După o scurtă verificare, am descoperit un motor de la un „Lancet” rusesc. După ce am îndepărtat banda ranforsată, am descoperit marcajele producătorului acestui motor. S-a dovedit a fi compania cehă Model Motors”, scrie pe Twitter Evhen Cerepnea, nickname „твій друг Стус". „Lancet”-urile acestea ne creează destule probleme, distrugându-ne puterea de foc și oamenii. Să descoperi pe dronele rusești componente produse de o țară NATO este cel puțin ciudat, dar și revoltător”, se mai arată în twittul ofițerului ucrainean.
Investigațiile Radio Svoboda (serviciul rusesc al RFE/RL) relevă că motoarele firmei Model Motors au fost și anterior descoperite pe dronele rusești. Mai mult. Practic, toate piesele dronelor „Lancet” sunt de import. Livrarea de acestora nu întâmpină, practic, nicio problemă, chiar dacă sancțiunile și controalele de export au fost înăsprite considerabil. Am încercat să aflăm de ce.
Tranzitul prin Asia
Model Motors s.r.o. (marca AXi) produce deja de mai mulți ani motoare pentru modelismul aeronautic. Motorul identificat pe dronele „Lancet” (AXi 5330/18 Gold Line V2) este proiectat pentru a servi aeromodele mari, cu o greutate de până la 16 kilograme.
„Datorită cuplului său ridicat (forța de rotație), motorul este potrivit pentru acționarea directă a elicelor mari, fără a fi nevoie de o cutie de viteze, ceea ce duce la o eficiență foarte bună”, se arată în descrierea motorului de pe site-ul companiei. Majoritatea dronelor kamikaze moderne nu cântăresc mai mult de 10 kg. Drona „Lancet-1” cântărește 5 kilograme neîncărcată, iar „Lancet-3” cântărește 12 kilograme.
După ce acest subiect a ajuns în atenția presei cehe, „Model Motors” a declarat că „nu a furnizat niciodată motoare armatei ruse” și că încearcă să afle acum de la autoritățile cehe cum au ajuns produsele sale în armata rusă. În plus, firma cehă susține că acest model de motor a fost scos din uz „cu cel puțin un an în urmă”. Solicitată de Radio Svoboda, „Model Motors” a precizat că a încetat să mai producă astfel de motoare „imediat ce a aflat că o țară terță a început să le folosească pentru echipamente militare”.
În ziua în care a fost publicat tweet-ul militarului ucrainean, pe site-ul „Model Motors”, motorul AXi 5330/18 Gold Line V2 putea fi achiziționat la prețul de 298 de euro. După scandal, statutul produsului s-a schimbat în „stoc epuizat”, iar compania a postat o declarație de susținere a Ucrainei pe pagina principală a site-ului său. Dar aceste motoare pot fi cumpărate în continuare în magazinele online rusești pentru modelling.
Nu este pentru prima dată când „Model Motors” este implicat în investigații legate de utilizarea motoarelor sale în scopuri militare. Firma este menționată în raportul „Arme de război în Ucraina”, întocmit pe baza unei investigații realizate timp de trei ani de către Conflict Armament Research (CAR). Această organizație neguvernamentală colectează date privind livrările de armament în întreaga lume pentru a monitoriza circulația acestuia.
Descriind drona de recunoaștere rusă „Granat-2”, fabricată de „Izhmash - Sisteme fără pilot” (Ижмаш-Беспилотные системы), autorii raportului au remarcat că aceasta a fost echipată cu un motor fabricat de aceeași companie „Model Motors”. Drona a fost găsită pe linia de demarcație din Donbas în noiembrie 2018.
După publicarea raportului, proprietarul companiei, Aleš Pelikán, susținea (la fel ca și acum) că motorul nu mai era produs la acel moment. „Este posibil ca printre angajații firmei producătoare a acestui echipament [drone] să existe vreun un modelator amator. Noi nu avem distribuitori nici în Ucraina, nici în Rusia. În plus, motorul folosit pe această dronă a fost scos din producție deja de 7 sau 8 ani”, declara Pelikan la acea vreme.
Drona „Granat-2”, în care de asemenea a fost găsit un motor al companiei cehe „Model Motors”:
Regimul de sancțiuni al UE, introdus după anexarea Crimeii de către Rusia și începerea ostilităților în Donbas, prevede că, dacă un producător suspectează o utilizare militară a produselor sale, trebuie să obțină o licență de export. De asemenea, producătorii au fost obligați să stipuleze în contracte că produsele nu sunt destinate revânzării.
Ministerul ceh al Industriei și Comerțului a declarat că o licență de export pentru motoarele de aeromodelism a devenit o condiție prealabilă pentru export abia la sfârșitul anului trecut. „Aceste motoare fac parte din regimul de sancțiuni al UE legat de Rusia din decembrie 2022, ceea ce înseamnă că un posibil exportator trebuie să ceară o scutire și o licență. Producătorul nu a făcut o astfel de cerere”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al ministerului, Vojtěch Srnka. Regimul descris de Srnka se referă doar la livrările directe către Rusia.
Într-adevăr, cel de-al nouălea pachet de sancțiuni adoptat de UE la 16 decembrie 2022 menționează în mod explicit interzicerea exporturilor către Rusia de echipamente pentru producția de drone: motoare cu piston, motoare rotative cu combustie internă și motoare electrice - acestea din urmă sunt, de asemenea, utilizate în „Lancet”. În același timp, producătorilor li s-a permis să facă livrări în cadrul contractelor deja semnate până la 16 ianuarie 2023.
Serviciile secrete cehe, comentând descoperirea motorului ceh în cazul unei drone kamikaze rusești, au declarat că Rusia folosește companii special create pentru a achiziționa produse militare, care ulterior aprovizionează fabricile de armament rusești. În iunie, o investigație a RFE/RL a constatat că acestea sunt adesea firme din Kazahstan și Kîrgîzstan, membre ale Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Moscova.
Pe 19 iulie, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a patru companii din Kîrgîzstan care ajutau Rusia să ocolească restricțiile anterioare, cu presupusa implicare a serviciilor rusești de informații.
„Stratul de grăsime”
O sursă a Radio Svoboda în Ucraina, care a dezasamblat câteva drone „Lancet” și este familiarizată cu structura acestora, a declarat că a văzut două tipuri de motoare, de la producători diferiți, montate în aceste drone. Printre alte elemente, el a remarcat microprocesoarele companiei olandeze NXP, care, potrivit acestuia, sunt folosite în 90% din dronele „Lancet”. Potrivit interlocutorului nostru, „Lancet” nu are literalmente nicio componentă fabricată în Rusia sau în fostele țări post-sovietice. În același timp, elementele produse în Occident sunt destul de vechi și sunt asamblate după un model vechi de 10 ani, ceea ce face ca producția să fie mai ieftină.
Andrei Ștepa, proprietarul „AirUnit”, o companie care produce drone FPV pentru forțele armate ale Ucrainei, se îndoiește că sancțiunile pot împiedica Rusia să continue să producă în masă muniții de baraj, cum ar fi „Lancet”:
„Atâta timp cât China mai există, Rusia nu va avea probleme să procure componente pentru astfel de drone. Aceleași motoare - China trebuie doar să cumpere unul, să-l copieze și gata. Controlul exporturilor în condițiile miilor de «companii de o zi» înregistrate în Asia, prin care aceste componente ajung în Rusia, nu este foarte eficient, este o lovitură în gol. Tot ceea ce poate face Europa prin sancțiuni și înăsprirea controalelor la export, sau poate face China prin impunerea de restricții la exportul de drone și de componente pentru acestea (la 1 august, autoritățile chineze au anunțat că aceste restricții vor intra în vigoare de la 1 octombrie), este de a crește costul acestora și costul de producție al acestora. În plus, țările asiatice învecinate cu Rusia au adunat un mare «strat de grăsime» - piese care sunt acum furnizate Federației Ruse”, a declarat Ștepa.
Cipurile companiei NXP și alte componente de import, în drona „Lancet”:
La rândul său, sursa Radio Svoboda consideră că înăsprirea controalelor la export ar putea crea probleme Rusiei, dar numai pe viitor:
„Efectuarea unor controale la export este o procedură care trebuie și ea învățată. Nu este vorba de un buton pe care îl poți apăsa pentru a întrerupe anumite livrări. În lumea globală, va exista întotdeauna cineva care va oferi un substitut al acestuia. De exemplu, dacă un cip cade sub incidența sancțiunilor sau a controalelor la export, puteți trece la altul. Din păcate, Rusia s-a pregătit pentru această situație și a calculat totul cu doi pași înainte”.
Mii de drone „Lancet” deasupra Ucrainei
Dronele „Lancet” și „Cub” sunt produse de compania Zala Aero, cu sediul la Ijevsk. Această companie a fost înființată în 2003 de către un grup de aeromodeliști și ingineri, fondatorul companiei, Aleksandr Zaharov, este el însuși în trecut un participant la competițiile mondiale de aeromodelism.
La început, compania a fost ocupată cu producția dronelor de observare, inclusiv pentru „Gazprom”, Ministerul pentru Situații de Urgență și Ministerul Afacerilor Interne din Rusia. Într-un interviu acordat în 2012, angajații Zala Aero nu au ascuns faptul că folosesc elemente importate: „90% din componente sunt toate cumpărate de pe piața mondială, de la aceiași producători. De exemplu, motoarele sunt mai bine făcute în Germania, componentele electronice vin din Asia. Prețurile de achiziție a materialelor sunt cam aceleași la toți producătorii. Dar costul final al aeronavelor noastre este mult mai mic decât la alții”, a explicat la vremea respectivă directorul adjunct al companiei.
Până la mijlocul anilor 2010, Ministerul rus al Apărării nu a manifestat niciun interes pentru munițiile de baraj. În 2015, concernul de armament „Kalașnikov”, care face parte din „Rosteh”, a achiziționat o participație de control la Zala Aero, dar chiar și atunci era vorba despre lucrul la drone de recunoaștere.
Cu toate acestea, Zala Aero a dezvoltat „Cub” și „Lancet”, cu gândul la export, în primul rând, ambele tipuri de drone kamikaze fiind prezentate la târguri de armament în 2019. După cum a scris BBC, Ministerul rus al Apărării a devenit interesat de modelele de drone de la Ijevsk doar după ce acestea au fost testate cu relativ succes în Siria. Experții au remarcat că, înainte de aceasta, armata rusă nu a văzut avantaje potențiale deosebite ale dronelor de atac față de artilerie.
Cu un an înainte de începerea invaziei pe scară largă în Ucraina, experții ruși și-au exprimat îndoiala cu privire la faptul că producția în masă a „Lancet”-ului ar fi posibilă în principiu. Ruslan Puhov, directorul Centrului de Analiză a Strategiilor și Tehnologiilor, a numit componentele străine ca fiind una dintre probleme: „La fabricarea primei partide de UAV-uri, piesele străine mai pot fi procurate pe căi ocolite sau semilegale. Dar atunci când aceste UAV-uri trebuie să fie produse cu sutele și miile, pot apărea mari probleme în acest caz.”
Rusia pare să fi reușit să evite aceste probleme. Potrivit unui tabel bazat pe datele proiectului pro-rus LostArmour, punctul culminant al utilizării „Lancet” în războiul din Ucraina a fost vara anului 2023, care a coincis cu începutul ofensivei armatei ucrainene. În iulie, au fost publicate peste 130 de materiale video cu utilizarea acestora, iar în primele opt zile ale lunii august au apărut 35 de astfel de videoclipuri. În total, există circa 500 de rânduri cu imagini în care au fost folosite „Lancet”-urile, dintre care doar 22 sunt ratări confirmate, care ajung rareori pe internet.
„Vi se arată doar video-urile în care totul este în regulă. Cazurile în care „Lancet” nu atinge ținta rămân după cadru”, a declarat un expert pentru Radio Svoboda, care a evaluat la cca 23,7% lansările reușite ale dronei „Lancet”, subliniind că acesta este un indicator foarte bun. Astfel, numărul total de „Lancet”-uri folosite de Rusia pe linia frontului de la începutul invaziei ar putea fi de câteva mii de unități.
Coduri de pe github și un preț foarte mic
Pe site-ul Zala Aero sunt menționate numai două tipuri de drone „Lancet”: „Lancet-1” cu un focos de 1 kg și „Lancet-3” cu o încărcătură de 3 kg. În realitate, este posibil ca nomenclatorul dronelor de atac ale companiei din Ijevsk să fie altul, acum. Sursele RIA Novosti afirmă că pe front este folosită drona „Izdelie-52” (care corespunde probabil lui Lancet-1/3), care a fost deja modernizată în timpul războiului, și „Izdelie-51”, o dronă mai mare, cu un focos de cinci kilograme și un penaj modificat.
„Lancet”-urile ajută armata rusă să compenseze insuficienta precizie și distanță de acțiune a artileriei rusești, care este inferioară artileriei occidentale livrate în Ucraina. Specificațiile tehnice detaliate ale dronelor de atac rusești nu sunt dezvăluite, dar raza de acțiune a versiunilor mai grele ale dronelor „Lancet” este estimată la 40-50 de kilometri sau chiar mai mult. Este mai mare decât cea a obuzierului occidental M777, chiar și cu un proiectil cu rază lungă de acțiune „Excalibur”.
În ceea ce privește precizia, Andrei Ștepa spune că eficiența oricărei drone kamikaze depinde în primul rând de abilitățile pilotului, de calitatea hardware-ului și de capacitatea echipamentului de a finaliza misiunea fără implicarea operatorului.
„În cazul „Lancet”, toate soluțiile găsite pentru software și hardware sunt foarte reușite. Dacă „Lancet”-ul a identificat ținta, o va atinge chiar și fără GPS, deoarece are mai multe surse de navigație. De exemplu, ghidarea optică: are un procesor destul de puternic, cu un cip de la compania americană Nvidia, care procesează imaginea video și permite dronei să țintească fără implicarea operatorului. Dacă vorbim despre dronele artizanale, asamblate în vreun garaj, eficiența lor este de cca 10%, dar și aceasta este foarte mare - în orice caz, este mai mare decât cea a „bombardierelor” - quadrocoptere care aruncă muniție deasupra unui obiect”, spune Ștepa.
În urma dezasamblării și examinării „Lancet”-urilor rusești căzute, s-a constatat că software-ul lor nu este ceva ieșit din comun. „Dacă luați orice linie de cod din el și o puneți la căutare pe github, o veți găsi în multe și diferite versiuni”, a declarat pentru Radio Svoboda o sursă familiarizată cu modul în care funcționează aceste drone. Ceea ce scoate „Lancet”-ul în evidență este prețul mic, în comparație cu modele occidentale similare, cum ar fi muniția de baraj americană Switchblade. „Din motive evidente, nimeni nu vă va spune exact câte Switchblade a primit Ucraina de la SUA, dar pot spune următorul lucru: în comparație cu sute de „Lancet”, este o picătură în ocean”, spune interlocutorul Radio Svoboda, atunci când este întrebat în ce măsură dronele kamikaze americane ar putea fi un răspuns la dronele rusești. Potrivit diferitelor surse, Ucraina ar fi primit de la SUA între 700 și peste 1.000 de drone Switchblade.
Potrivit lui Andrei Ștepa, drona „Lancet” este dificil de contracarat cu sisteme de război electronic: „Tehnologiile dronelor și sistemele de contracarare a acestora merg mână în mână. Sistemele de război electronic se vor dezvolta la fel de repede ca și sistemele de telemetrie”. Transmisionistul militar ucrainean Serhii Fleș scrie pe Telegram că echipamentele de război electronic ucrainene pot fi eficiente împotriva unei drone rusești „Lancet” doar înainte ca aceasta să intre în picaj și să cadă peste țintă.
Andrei Ștepa spune că Ucraina dezvoltă, de asemenea, într-un ritm alert, drone de atac (și nu doar cele „mari” care zboară deja spre Moscova). „Începând de astăzi, abia începem să cucerim această tehnologie. Este o chestiune de timp, sunt sigur că în curând vom vedea niște rezultate și soluții clare”, spune antreprenorul.
Deocamdată, potrivit unei surse ucrainene familiarizate cu „Lancet”, cea mai eficientă modalitate de a proteja infanteria și echipamentul de aceste drone-kamikaze rusești sunt „țintele false”, mai simplu spus – momelile. Problema este că, un vehicul fals, gonflabil, dacă este de înaltă calitate, cum ar fi cele produse pentru Ucraina în Republica Cehă, este adesea mai scump decât o dronă ieftină de unică folosință.
„Lupta cu incendiile la fața locului”
În mod oficial, datele cu privire la producția dronelor „Lancet” nu sunt dezvăluite. Într-un reportaj al postului de televiziune Rossiya-1 s-a spus doar că producția de drone de atac ar fi crescut de 50 de ori de la începutul războiului. Pentru aceasta, compania Zala Aero a cumpărat chiar și sediul centrului comercial și de divertisment „Italmas” din Ijevsk, cu o suprafață de 50 de mii de metri pătrați. La 7 august 2023, în cadrul unei întâlniri cu Serghei Cemezov, șeful Rosteh, președintele rus Vladimir Putin a dat instrucțiuni pentru a crește în continuare producția de drone „Cub” și „Lancet”. La jumătatea lunii iulie, Zala Aero a anunțat oficial lansarea unei noi generații de „Lancet” – „Izdelie-53”. Se preconizează că noile „Lancet” să fie lansate din tuburi (mai degrabă decât din catapulte, precum versiunile anterioare) și vor putea lucra împreună ca un „roi de drone”, în care mai multe drone lansate simultan fac schimb de date și selectează țintele cu ajutorul inteligenței artificiale.
Însă acest lucru va necesita și mai multe componente de import, iar Zala Aero, în ciuda tuturor restricțiilor occidentale, își menține accesul la acestea. CST, principala entitate juridică a Zala Aero, nu se află încă sub incidența sancțiunilor SUA și UE, iar fondatorul companiei, Aleksandr Zaharov, nu se află nici el pe nicio listă de sancțiuni, cu excepția celei ucrainene, pe care a fost inclus abia de la 1 iulie 2023.
O parte semnificativă a „conținutului” dronei „Lancet” este supusă restricțiilor de export, dar Rusia reușește să le ocolească cu succes. Publicația „Vajnîe istorii” (Povești importante) a descoperit o întreagă rețea de furnizori care exportă microelectronice și alte componente (inclusiv motoare electrice) din China și din alte țări asiatice, precum și din Europa.
Dronele ieftine redefinesc operațiunile de luptă din Ucraina
Sancțiunile și controlul exporturilor de către Europa și Statele Unite ar trebui să fie îndreptate nu spre trecut, ci spre viitor, afirmă interlocutorii Radio Svoboda.
„Majoritatea componentelor din „Lancet” au ieșit de mult timp din producție, au fost cumpărate acum șase, șapte sau opt ani, la propriu, cu căruța, iar acum abia sunt montate pe aceste drone. Aceleași procesoare NXP nu mai sunt în stoc pe site-urile marilor retaileri de electronice de doi ani. Problema este ce se va întâmpla în continuare, la ce bază de elemente vor trece, când se vor termina aceste piese. Trebuie să o identificăm din timp și să impunem restricții și controale la export împotriva acesteia, la modul țintit. Sunt sigur că „Lancet”-urile de tip nou, care au fost deja anunțate și sunt în curs de testare, au o bază de elemente complet nouă. Când le vom primi, vom ști dacă sancțiunile au funcționat în vreun fel sau nu. Se pare că vor trece la procesorul STN, iar în locul modem-urilor Sentech vor instala modem-uri similare chinezești”, spune sursa Radio Svoboda. Andrei Ștepa este de acord cu aceasta, în multe privințe:
„Ceea ce fac acum Europa și Statele Unite, împreună cu întreaga lume civilizată care se opune agresiunii rusești împotriva Ucrainei, este o luptă împotriva incendiilor la fața locului, care este ineficientă. Când apare vreun subiect de conversație, atunci încep niște acțiuni. Trebuie să analizăm piața în avans, să analizăm componentele, să analizăm ce poate fi teoretic produs și cumpărat pe scară largă și pus în funcțiune în Rusia. Trebuie să împiedicăm producătorii ruși să contacteze în vreun fel astfel de producători, să îi mituiască sau să conceapă soluții alternative. Cheia pentru soluții eficiente se află chiar în acest plan. Desigur, nimeni nu va putea interzice complet nimic, dar este posibil să influențeze companiile în avans. Atunci când schemele de corupție au fost puse deja pe roate, este aproape imposibil să faci acest lucru.”
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
