Din numărul total al persoanelor în etate, 60% sunt femei, fiecare a treia persoană are 60-64 ani și numai 61.000 au depășit vârsta de 80 ani, arată noile date ale Biroului Național de Statistică (BNS).
Femeile trăiesc mai mult decât bărbații
Durata medie a vieții populației în vârstă de 60 ani, în ultimii 5 ani, a scăzut cu 1,7 ani, în cazul bărbaților, și cu 1,8 ani, în cel al femeilor. Astfel, o femeie de 60 ani va mai trăi, estimativ, încă 17,4 ani, în timp ce durata medie a vieții unui bărbat la 60 ani este de 13,5 ani, potrivit datelor din 2021.
Cei mai mulți pensionari sunt femei
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2022, în R. Moldova erau aproape 675.000 de pensionari, dintre care 520.000 - pentru limita de vârstă. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețineau o pondere de 97,9% în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceștia 68,5% fiind femei.
Pensia femeilor, mai mică cu 18% decât a bărbaților
Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la începutul anului a fost de 2.595 lei. Potrivit datelor BNS, aceasta acoperă valoarea minimului de existență stabilit pentru pensionari. Bărbații primeau cu circa 500 de lei mai mult decât femeile.
Minimul de existență pentru pensionari pentru limită de vârstă, în anul 2021, a constituit 1.811 lei. Acesta diferă în funcție de mediul de reședință. Pentru pensionarii din orașele mari este de aproape 2.000 de lei, comparativ cu 1.828 de lei pentru cei din alte orașe și 1.745 de lei pentru cei de la sate.
Tot mai mulți vârstnici se angajează în câmpul muncii
În anul 2021, numărul persoanelor vârstnice active din punct de vedere economic, a fost de 80.300, ceea ce constituie 9,2% din totalul persoanelor active. Fiecare a patra persoană ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă. Fiecare a treia persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat.
Cei mai mulți vârstnici sunt la sate și locuiesc singuri
În 2021, 41% din gospodării aveau în componență cel puțin o persoană în vârstă de 60 de ani și peste, din care 74,6% au constituit gospodăriile formate doar din vârstnici, iar în celelalte gospodării locuiau și alte persoane. Din totalul gospodăriilor în care erau doar vârstnici, 66,2% locuiau în mediul rural și, respectiv, 33,8% în mediul urban.
Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulți factori, în medie, acestea dispuneau de 3.231 lei lunar per persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situație mai bună, cu un venit mediu lunar de 3.955 lei/persoană, față de 2.851 lei/persoană în mediul rural.
Prestațiile sociale - cea mai importantă sursă de venit
Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici au fost prestațiile sociale - 48,4% din veniturile lunare ale gospodăriei. Plățile salariale în medie au constituit 29,9%, iar activitatea individual agricolă – 8,5%. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 7,9%.
În medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 2812,1 lei pe o persoană. La oraș cheltuielile de consum au fost mai mari, în medie pe lună, 3370,1 lei/persoană, iar în mediul rural - 2518,6 lei/persoană.
Bătrânii care locuiesc singuri au mai puține comodități
Gospodăriile în care trăiesc doar persoanele în etate au un nivel scăzut al confortului. Astfel, gospodăriile locuite de vârstnici și alte persoane dispuneau de apeduct în proporție de 88,3%, în timp ce gospodăriile locuite doar de bătrâni - în proporție de 76,4%. Situația este similară și în privința dotării cu sistem de canalizare, apă caldă, baie sau duș și grup sanitar cu apă în interiorul locuinței.
Bătrânii de la oraș trăiesc în condiții mai bune și sunt mai satisfăcuți de nivelul de trai
Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sate și din orașe. Cei din mediul urban locuiesc la bloc ceea ce presupune că locuințele sunt conectate la rețelele de alimentare cu apă, canalizare și încălzire, respectiv vârstnicii de la orașe locuiesc în condiții mai bune decât cei din sate.
Astfel, în mediul urban 97,2% din locuințele gospodăriilor formate numai din vârstnici erau dotate cu apeduct, 94,4% – cu sisteme de canalizare, 84,6% – cu baie sau duș în locuință și 68,8% – cu încălzire centrală sau autonomă. În schimb, în mediul rural, doar 65,7% gospodării erau dotate cu apeduct, 52,2% – cu sisteme de canalizare, 39,3% – cu baie sau duș în locuință, iar 89,1% pentru încălzire au folosit sobă cu lemne sau cărbune.
Circa 82% din gospodăriile formate numai din vârstnici au apreciat nivelul de trai ca fiind satisfăcător. În orașe, 8,8% au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, pe când în mediul rural – doar 5,9%.
