Linkuri accesibilitate

Ce şanse are plebiscitul prin care societatea civilă vrea să abroge sistemul de vot mixt?


Protest în faţa Parlamentului

Dacă se va obține organizarea referendumului acesta va fi validat doar dacă la el vor participa cel puțin o treime dintre alegători.

Organizațiile civice care au anunțat recent că vor să organizeze un referendum pe tema schimbării sistemului de vot au făcut astăzi publice informații despre calendarul pregătirilor și au respins unele critici.


Grupul de iniţiativă, care trebuie sa întrunească cel puțin 100 de persoane pentru a fi înregistrat la CEC, şi va avea de colectat, timp de maxim trei luni, un număr minim de 200 de mii de semnături în favoarea iniţierii referendumului, își va anunța constituirea cel mai probabil pe 17 decembrie.

Întrucât e vorba despre un referendum legislativ nu există restricţii privind numărul de unităţi administrativ teritoriale din care trebuie colectate semnăturile, condiție obligatorie pentru un plebiscit constituţional.

Dacă în urma verificărilor CEC va constata că semnăturile au fost colectate fără abateri, Parlamentul va avea două opţiuni, spune unul dintre iniţiatori, juristul Ştefan Gligor, director de programe la Centrul de Politici și Reforme:

„Parlamentul ar urma fie să declare referendumul republican şi să aloce resursele necesare şi să-l declare în termenul prevăzut de lege sau să soluţioneze de la sine, din propria iniţiativă problema propusă spre soluţionare de către cetăţeni. Deci nu este obligatoriu să împingem lucrurile la limită. Odată ce ideea abrogării prin referendum legislativ a sistemului electoral mixt va fi susţinută de un număr suficient de cetăţeni, Parlamentul are posibilitatea juridică să abroge sistemul electoral mixt adoptând proiectul de lege propus de cetăţeni. Parlamentul are la dispoziţie până la şase luni să adopte decizia respectivă sau cea de declarare a datei referendumului şi sperăm să nu tărăgăneze pentru că este vorba de voinţa cetăţenilor. Parlamentul nu poate respinge iniţiativa referendumului şi nici să o anuleze.”

Organizatorii anticipează totuşi unele posibile încercări de a împiedica desfăşurarea plebiscitului, cum ar fi, bunăoară, refuzul autorităţilor locale de a autentifica listele de subscripție, sau invalidarea de către CEC a semnăturilor. Fostul diplomat Alexei Tulbure se arată totuşi optimist.

„Cred în succesul acestui referendum pentru că referendumul legislativ este prima experienţă în Republica Moldova. El are acţiune directă. Nu poate fi oprit dacă sunt respectate toate rigorile şi nu ştiu cum PD şi instituţiile controlate de el vor bloca. Ei vor încerca să blocheze însă asta va fi o încălcare a Constituţiei şi a democraţiei că noi probabil vom avea motive foarte întemeiate pentru acţiuni de alt gen.”

Mai multe formaţiuni politice, între care PCRM, PPDA şi PN, au anunţat deja că sprijină desfăşurarea plebiscitului. Acest lucru a servit drept prilej oponenţilor, în special reprezentanţilor Partidului Democrat de guvernământ să acuze organizatorii care vin exclusiv din mediul asociativ de pretinsa cârdășie cu forţe politice.

Iniţiatorii plebiscitului au respins repetat aceste acuzaţii subliniind că e o inițiativă apolitică şi eminamente cetățenească.

Comentând iniţiativa de anulare prin referendum a zisului vot mixt Partidul Democrat a calificat-o, prin purtătorul de cuvânt al formaţiunii Vitalie Gămurari, drept „un non-sens, o inițiativă falsă și imposibilă din punct de vedere juridic”. Gămurari a invocat două argumente. Primul: cu un an înainte de alegeri Comisia de la Veneția nu recomandă modificarea legislaţiei electorale. Cel de-al doilea argument al democraţilor e că nu se mai poate umbla la legea privind sistemul de vot mixt întrucât ea produce deja efecte juridice.

Activistul Valeriu Paşa, unul din inițiatorii plebiscitului, respinge aceste raționamente ale democraților:

„Unica prevedere a legislației care reglementează eventuale suprapuneri între scrutine naţionale este că ele pot să aibă loc nu mai devreme decât la o distanţă de 60 de zile unul de altul. Dacă domnul Gămurari se referă la recomandările de bune practici a Comisiei de la Veneția pe care ei le-am călcat în picioare că nu poţi schimba cadrul legal înainte de alegeri, de fapt în ghidul de bune practici a Comisie de la Veneţia se spune că regulile nu trebuie schimbate pentru următoarele alegeri. Doi – noi nu vorbim despre modificarea sistemului electoral, ci despre anularea unei modificări abuzive.”

Dacă totuși se va obține organizarea referendumului acesta va fi validat doar dacă la el vor participa cel puțin o treime dintre alegători. În cazul în care majoritatea dintre ei vor opta pentru abrogarea sistemului mixt, referendumul va produce efecte juridice imediate şi rezultatele acestuia nu vor mai putea fi anulate decât prin organizarea unui plebiscit similar.

Totuşi, până atunci e cale lungă. Inițiatorii îndeamnă la această etapă cetăţenii să se implice în grupul de inițiativă dacă sunt dornici să colecteze pe baza de voluntariat semnături în sprijinul inițiativei cetățenești, cum insista sa o prezinte autorii.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG