Analistul politic de la Tiraspol Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, spune că rezoluțiile adoptate în ultimul timp de ONU, NATO, Congresul SUA și Adunarea Parlamentară a OSCE, care cer retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, nu aduc nimic nou și că nici Moscova, nici Tiraspolul nu iau în calcul retragerea militară a Rusiei din regiunea transnistreană.
Europa Liberă: Declarația finală a summitului NATO vorbește despre necesitatea retragerii trupelor ruse din Republica Moldova. Același lucru l-a menționat anterior și Adunarea Generală a ONU. Cum se văd la Tiraspol, cum vedeți Dvs., ca expert, aceste declarații? Și cât de realiste sunt aceste demersuri ale comunității internaționale cu privire la evacuarea trupelor ruse din regiunea transnistreană?
Anatoli Dirun: „Ar fi fost cel puțin ciudat dacă la astfel de forumuri, mai ales acum, pe fundalul unor relații complicate dintre Rusia și UE, Rusia și SUA, tema retragerii trupelor ruse din Transnistria nu s-ar fi ridicat. Ar fi fost cel puțin ciudat și ar fi ridicat multe semne de întrebare, s-ar fi speculat că este vorba despre înfrângerea cuiva sau din contră, despre victoria Kremlinului. Dar așa, este menținută linia constantă din ultimii 25 de ani, de când a început misiunea de pacificare de pe Nistru. Iată de ce nu văd nimic ieșit din comun sau nou, e o situație comună pentru oamenii care se ocupă de problematica transnistreană.
În ce măsură aceste rezoluții pot avea și o finalitate? Este evident un lucru foarte simplu – atâta timp cât nu există un mecanism, un plan, o foaie de parcurs a felului în care văd părțile reglementarea politică a acestui conflict, nu putem vorbi despre vreo retragerea a trupelor ruse. În acest context, a vorbi despre retragere și o reformatare a misiunii de pacificare ar fi foarte neprofesionist. Și desigur că Tiraspolul nu poate să-și permită să riște să piardă garanțiile de securitate pe care în prezent i le oferă misiunea de pacificare.”
Europa Liberă: Am asistat zilele trecute la numirea lui Dmitri Kozak ca responsabil pentru relațiile economice cu Republica Moldova, în același timp a fost anulat decretul prin care Dmitri Rogozin era numit ca reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria. Ce înseamnă asta? Ce înseamnă revenirea lui Kozak în acest joc?
Anatoli Dirun: „Rusia, ca stat garant, are cu siguranță experiență mai mult decât suficientă și o înțelegere bună a situației de pe ambele maluri ale Nistrului. Și la fiecare etapă a dezvoltării acestui conflict există o logică și o strategie despre cum se poate influența situația.
Noul reprezentant special Dmitri Kozak cunoaște foarte bine dosarul transnistrean și deci nu cred că îi va lua mult timp pentru a intra în temă...
Îmi amintesc cu câtă mirare, în sensul bun al cuvântului, a fost primit decretul privind numirea în funcția de reprezentant special pentru Transnistria a lui Dmitri Olegovici Rogozin. Astăzi asistăm la o altă abordare, când acest decret a fost anulat. Și din informațiile care au apărut în presă, noul reprezentant special pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak, va fi responsabil și de chestiunea Transnistriei. Deocamdată nu există o confirmare oficială a acestui fapt, putem face referire doar la unele publicații din presă. Dar pentru noi acest lucru va însemna un singur lucru: că Federaţia Rusă consideră că coordonarea celor două direcții de către o singură persoană va contribui mai mult la obținerea unor rezultate pozitive și la consolidarea măsurilor de încredere între malul drept și malul stâng ale Nistrului.
Este decizia Federaţiei Ruse și noi o tratăm cu înțelegere și respect, mai ales că noul reprezentant special cunoaște foarte bine dosarul transnistrean și deci nu cred că îi va lua mult timp pentru a intra în temă și a se pune la curent cu noile realități care s-au conturat după anul 2003. De fapt, în mare nu s-a întâmplat nimic nou.”
Europa Liberă: Dmitri Kozak este cunoscut după planul cu același nume pe care l-a elaborat și care a fost respins în 2003. Acest plan vorbea despre federalizarea Republicii Moldova. În ultimi ani Tiraspolul a repetat de multe ori că revenirea la un Plan Kozak nu este o variantă bună nici măcar pentru Transnistria. În opinia Dvs., ne putem aștepta la revenirea planului Kozak în formă de federație sau trebuie să ne așteptăm la altfel de abordări?
Anatoli Dirun: „Evident că acel document care a fost publicat în toamna lui 2003 și care ulterior a intrat în istoria procesului de negocieri sub denumirea de Planul Kozak este deja un document care ține de istorie. Acesta poate fi studiat de istorici, de sociologi, politologi, de experți,care să-l analizeze din perspectiva unui model propus de o terță parte pentru reglementarea relațiilor dintre părțile în conflict. Dar astăzi nu se mai poate pune problema ca acest document să devină bază pentru procesul politic de reglementare dintre Tiraspol și Chişinău. Ar fi extrem de neprofesionist.
Astfel de documente sunt elaborate într-o atmosferă mai mult sau mai puțin binevoitoare, când există viziune comună cu privire la cum se poate merge înainte. Dar astăzi noi putem vorbi despre faptul că situația din punctul de vedere al încrederii și a unei viziuni comune a felului în care părțile ar trebui să se despartă este diametral opusă la Tiraspol și Chişinău. Iată de ce nu ne putem aștepta la o revenire la Planul Kozak.”
Europa Liberă: Dar o altă abordare care ar putea fi? Tiraspolul ar fi de acord să accepte o altă formulă în afară de independență?
Anatoli Dirun: „Există în acest moment poziția oficială a Transnistriei, iată de ce astăzi nu există niciun motiv să se creadă că Tiraspolul ar putea renunța la aceasta. În paralel are loc un dialog destul de intens cu privire la soluționarea chestiunilor social-economice dintre Tiraspol și Chişinău. Pe acest fundal vedem încercările constante ale partenerilor noștri europeni și occidentali de a reformata operațiunea de pacificare, aspect care este în legătură cu retragerea trupelor ruse.
Iată de ce situația în regiune este una destul de dificilă, tensionată, şi nu există premize pentru a spune că în acest moment există condiții obiective pentru elaborarea unei decizii complexe, cu atât mai mult nu se poate spune că o astfel de soluție poate fi prezentată părților în conflict. Mai ales acest lucru nu se poate face acum, în ajunul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.”
