Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „E un joc deja bine regizat între Tiraspol și Moscova”


La parada militară de la Tiraspol

Fostul vicepremier pentru reintegrare despre rezoluțiile privind retragerea trupelor ruse din Moldova

NATO cere Rusiei să îşi retragă trupele din estul Republicii Moldova. Iar la finele lunii iunie, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție, cerându-i Moscovei să încheie cât mai repede şi necondiționat acest proces. Și Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE) a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă cu mandat internațional. Poate Occidentul sili Rusia să pună în aplicare o soluție pentru Transnistria? Valentina Ursu l-a întrebat pe deputatul Eugen Carpov, fost negociator din partea Chișinăului pentru reglementarea transnistreană.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:02 0:00
Link direct

Europa Liberă: Reacție după reacție, rezoluție după rezoluție referitor la evacuarea trupelor rusești din stânga Nistrului și de la tribuna înaltă a Organizației Națiunilor Unite și Adunarea Parlamentară a OSCE, mai nou, în premieră, și Alianța Nord-Atlantică îi cer Rusiei să-și retragă armata. Reacția Rusiei rămâne a fi una bolnăvicioasă. Cu ce se vor încununa aceste eforturi pe care le face Moldova pentru a obține această evacuare?

Eugen Carpov
Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Da, vedem o concentrare a eforturilor – cum spuneți Dvs. – din partea, în primul rând, a comunității internaționale. Sigur că nu fără acțiuni din partea Republicii Moldova, care menține presiunea pe subiectul retragerii trupelor în cadrul tuturor instituțiilor internaționale. Este și firesc, normal. Eu cred că este, practic, unul din puținele subiecte care nu este influențat de evoluțiile politice din Republica Moldova sau nici reacțiile partenerilor internaționali nu sunt influențate atunci când se discută despre retragerea trupelor și reglementarea conflictului transnistrean nu sunt influențate de eventuale evoluții interne din Republica Moldova. Acum, poate, dintr-o parte este o coincidență de perioade de timp când și Adunarea Parlamentară a OSCE, și NATO au avut reuniunile corespunzătoare și care au oferit o platformă pentru ca asemenea declarații, decizii să fie adoptate. Pe lângă asta, efortul în raport cu Statele Unite a fost mai mult al Republicii Moldova atunci când și Ministerul de Externe, alte structuri au fost implicate pentru a obține și a promova o asemenea rezoluție. ONU la fel a fost un efort mai vechi al structurilor responsabile de Republica Moldova; a fost o primă inițiativă care a fost retrasă. Inițiativa de a discuta subiectul retragerii pe agenda ONU, da, a fost retrasă de către Republica Moldova și cred că a fost bine, pentru că atunci s-a constatat că nu a existat real un număr suficient de state care să sprijine o asemenea rezoluție, dar ulterior s-a revenit și am avut un succes.”

Europa Liberă: Întrebarea mea era: Cu ce se vor solda aceste eforturi din moment ce se pare că lipsește dialogul dintre Chișinău și Moscova pe acest subiect?

Eugen Carpov: „Evident că numărul declarațiilor este important, dar pentru reluarea procesului de retragere a trupelor ruse, în primul rând, este nevoie de o decizie și o voință politică din partea statului respectiv, Federația Rusă. Deocamdată, situația nu este cea mai bună, pentru că există o tensiune în creștere dintre statele europene, statele puternice, inclusiv Statele Unite și Federația Rusă. Și de fapt aceste decizii pe care le adoptă diferite foruri iarăși vin să demonstreze Federației Ruse că Federația Rusă greșește pe mai multe segmente de politică externă, inclusiv în Republica Moldova atunci când menține această prezență militară. Pe cât de tare asta va influența Federația Rusă să reacționeze pozitiv și constructiv la aceste îndemnuri din partea comunității internaționale, aici este un semn de întrebare. Personal nu sunt suficient de naiv ca să cred că imediat Federația Rusă va reacționa. Asemenea declarații au fost și anterior adoptate de către diferite forumuri.”

Europa Liberă: Rusiei i se cere, dar nu poate fi obligată, și Rusia asta și spune?

Eugen Carpov: „De fapt, există și obligațiuni juridice pe plan internațional pe lângă rezoluțiile sau deciziile unor foruri internaționale. Deci, noi trebuie să privim obligațiunea Rusiei în contextul tuturor instrumentelor juridico-politice care au fost adoptate în problema retragerii trupelor. Și aici răspunsul poate fi univoc, doar unul singur: Rusia are obligațiunea nu politică, dar juridică să-și retragă aceste trupe de pe teritoriul Republicii Moldova cât mai urgent, inclusiv există documente prin care Federația Rusă și-a asumat această obligațiune. Deci, ea la un moment dat, în anumite perioade, a acceptat să își retragă trupele, chiar a și început procesul, fiindcă a fost o perioadă…”

Europa Liberă: Dar se zice că și-a pierdut legalitatea acel angajament pe care și l-a asumat Moscova la summitul de la Istanbul în 1999?

Eugen Carpov: „În această confruntare care se escaladează dintre Federația Rusă și restul statelor civilizate, sigur că Federația Rusă va găsi și va inventa tot felul de argumente că nu mai sunt actuale anumite angajamente, că altele nu au forță juridică, sunt doar politice și tot așa, dar faptul rămâne fapt. Republica Moldova este un stat declarat neutru prin Constituție. Principiul neutralității este universal – nicio țară nu are dreptul să-și mențină trupe străine fără consimțământul statului de reședință. Deci, Republica Moldova nu a oferit acest consimțământ și, mai mult decât atât, s-a declarat neutră special pentru a urgenta procesul de retragere a trupelor de pe teritoriul său. Din acest punct de vedere nu există niciun argument în favoarea Federației Ruse.”

Europa Liberă: Printre cele puține reacții care au venit din partea Federației Ruse e cea de la Ministerul rus de Externe, în care se spune că „este iresponsabil să ceri retragerea armatei ruse din Transnistria, pentru că evacuarea contingentului de trupe ruse din această regiune va complica în mod considerabil situația din regiune și va avea un impact negativ asupra cursului negocierilor privind rezolvarea conflictului”.

Eugen Carpov: „Este un cântec mai vechi al Federației Ruse, care din nou încearcă să mușamalizeze realitățile și adevărul. În Republica Moldova sunt staționate trupe ruse de două tipuri – unul este fosta Armată a 14-a cu munițiile din Cobasna și al doilea sunt așa-numitele trupe de pacificare care au un anumit consimțământ din partea Republicii Moldova, prin acordul semnat la nivelul președintelui Mircea Snegur în anul 1992. Aceste trupe de pacificare există până acum și mandatul lor încă nu a fost modificat. Tot ce ține de trupele regulate ale Federației Ruse, fosta Armată a 14-a transferată în această-numită ORGV (Grupul Operativ al Trupelor Ruse), numită grup redus de trupe ale Federației Ruse, trebuie retrasă și nu există niciun acord cu Republica Moldova care să mențină aceste trupe. Mai mult decât atât, există munițiile din Cobasna, care prezintă un pericol pentru securitatea inclusiv a locuitorilor din regiune, care acoperă o arie de zeci de kilometri în jur sau poate chiar sute, care include și o parte din teritoriul Ucrainei, pentru că Cobasna este o localitate care se află la câțiva kilometri de frontieră și în cazul în care – nu dă, Doamne! – ar exista un incident și s-ar produce o explozie în aceste depozite vor avea de suferit localități întregi pe o rază – cum spuneam – de zeci de kilometri sau poate chiar sute. Deci este un pericol eminent, și mai grav este faptul că Federația Rusă nu permite nimănui să inspecteze care este starea acestor muniții, cum se păstrează ele, în ce condiții. Conform regulilor internaționale, OSCE este instituția internațională care are dreptul și trebuie să inspecteze trupele militare ale Federației Ruse. De rând cu OSCE, și Republica Moldova este în drept să inspecteze pentru a cunoaște care sunt realitățile în aceste unități.”

Europa Liberă: Doar că autoritățile nu au acces?

Eugen Carpov: „Doar că autoritățile nu au acces, iar OSCE în ultima perioadă a pierdut din activism, încearcă să fie mai indulgentă cu autoritățile Federației Ruse, poate din motiv că Federația Rusă este un principal plătitor în bugetul OSCE-ului, poate că influența Federației Ruse în OSCE este una suficient de mare pentru ca să denatureze deciziile care se adoptă în OSCE, dar realitățile astea sunt.”

Europa Liberă: Președintele Candu recent se arăta îngrijorat de faptul că mai multe camioane, zeci de camioane, fără însemne, transportau muniții și armament din depozitul de la Cobasna și chiar nu se știe în ce direcție.

Eugen Carpov: „Da, este adevărat. Am fost martorii acestor informații, cu dovezi, cu fotografii, cu mărturii că asta se întâmplă și se întâmplă frecvent, dar acum a fost o demonstrație, probabil intenționată, de mișcări de trupe pentru a impresiona probabil autoritățile din Republica Moldova sau să demonstreze anumite semnale comunității internaționale. Este un fapt foarte îngrijorător. Știu că s-au depus toate demersurile în cadrul Comisiei Unificate de Control, s-au informat partenerii internaționali, în special OSCE, dar nu doar Misiunea OSCE din Chișinău, dar și structurile OSCE de la Viena responsabile pentru toată situația din regiune, și autoritățile trebuie să țină mâna pe puls la tot ce înseamnă securitate în regiunea transnistreană, dar în mod special în zona de securitate. Trupele nu au dreptul să se miște din unitățile unde sunt dislocate fără permisiunea OSCE-ului și a Comisiei Unificate de Control.”

Europa Liberă: Iar Tiraspolul refuză categoric evacuarea armatei ruse din stânga Nistrului și face apel la autoritățile de la Chișinău ca acestea să-și canalizeze energia la masa de negocieri?

Eugen Carpov: „Da, este un ping-pong, e un joc deja bine regizat între Tiraspol și Moscova. Când Moscova uneori spune că ar dori să retragă trupele sau munițiile, dar nu poate să o facă, pentru că nu permit structurile transnistrene așa-zise, pe de altă parte, cei din regiunea transnistreană spun că trebuie să discutăm la masa de negocieri și tot așa. Deci, e un cerc vicios, care încearcă să fie creat de către Federația Rusă și Tiraspol doar pentru a evita discuțiile la subiect.”

Europa Liberă: Și să admitem, Chișinăului i-ar fi favorabil să aibă sprijinul Occidentului și Occidentul să facă presiuni asupra Federației Ruse să-și retragă armata de acolo, dar fără acest dialog dintre Chișinău și Moscova e cu putință acest lucru, dl Carpov?

Eugen Carpov: „Dacă e să vorbim la modul serios, practic este imposibil fără voința politică din Federația Rusă să obținem retragerea trupelor controlate de Federația Rusă. Deci, doar în baza unui ordin al ministrului Apărării din Federația Rusă s-ar putea demara acest proces.”

Europa Liberă: Dar cele două părți poartă discuții pe marginea acestui subiect sau îi este frică Chișinăului să-i spună Moscovei tranșant?

Eugen Carpov: „Din câte cunosc, acest subiect acum a devenit mult mai concret și poate aș spune mai curajos pe subiecte ce țin de relația cu Federația Rusă, pe multe aspecte care anterior sau erau ocolite, sau nu se abordau, sau se încerca o abordare mult mai voalată, acum lucrurile sunt spuse direct, se discută și cu partenerii internaționali, astfel ca să găsim metode de a influența și zic de a influența și pozitiv, și prin metode de constrângere Federația Rusă pentru ca să demarăm procesul retragerii. Deci, pozitiv este prin dialogul pe care îl poartă partenerii internaționali – și aceștia sunt și NATO, și OSCE, și Uniunea Europeană, și Statele Unite, ONU, deci, toate structurile implicate –, iar prin constrângere vedem că aceleași structuri care adoptă decizii sau declarații, sau rezoluții în favoarea Republicii Moldova și retragerii trupelor, aceleași structuri, multe dintre ele impun sancțiuni Federației Ruse, iar sancțiunile vin pentru inacțiunea Federației Ruse pe anumite segmente sau acțiuni care nu sunt în linie cu standardele internaționale, cum este în Ucraina, cum este ocuparea Crimeii și declanșarea acțiunilor separatiste în estul Ucrainei, războiul ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Din autoritățile statului Republica Moldova se pare că doar Igor Dodon menține dialogul pe care îl are cu Vladimir Putin destul de constant, iar pe linia executivă, pe dimensiunea guvernului e mai degrabă așa, o pauză?

Eugen Carpov: „Ne-am obișnuit deja că președintele Dodon are un singur vector de politică externă, chiar dacă declară că trebuie să fim în relații bune cu toată lumea, dar urmare a acțiunilor pe care le întreprinde, de fapt, partenerii noștri refuză să se întâlnească cu președintele Dodon. Deci văd că există tentative de mai mult timp să ajungă la București, la Kiev, în alte capitale, dar are deocamdată ușile închise și cred că ar trebui să-și pună mai multe întrebări, să găsească răspunsuri de ce se întâmplă așa și să încerce să corecteze situația.”

Europa Liberă: Reproșul lui e că guvernarea este impotentă și nu poate avea un dialog cu Rusia.

Eugen Carpov: „Nu este vorba de dialogul cu Rusia. Eu cred că președintele trebuie să promoveze un dialog cu toate statele din regiune și relația noastră cu Bucureștiul nu trebuie să treacă prin Rusia sau președintele să o vadă ca și o consecință a calității relațiilor noastre cu Rusia. La fel și Kievul; noi avem state-parteneri strategici, pentru că ne sunt vecini și de fapt prin aceste state – Ucraina și România – putem să desfășurăm activitatea noastră internațională, fie ea economică, fie culturală, căi de transport etc. Pe de altă parte, președintele cumva încearcă ceea ce este mai grav – să acopere acțiunile Federației Ruse, să le găsească explicații și să susțină în mare parte acțiunile Federației Ruse prin care de fapt se încalcă Constituția, principiul neutralității, obligația de a retrage trupele și de a avea o poziție neutră în reglementarea conflictului transnistrean, reieșind din calitatea de stat mediator în acest proces. Eu cred că, indiferent de cum dorim noi să dezvoltăm politica externă, dar trebuie să avem – și mă refer la Președinție – un punct de vedere critic atunci când ține de interesele de securitate națională, de asigurarea aspectelor ce țin de apărarea noastră națională și aspecte care vizează direct viitorul acestui stat.”

Europa Liberă: Guvernarea insistă pe ideea că îi reușește să apropie cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Se fac progrese pe marginea dosarului transnistrean, cu excepția aspectului politic?

Eugen Carpov: „Asta voiam să spun. Cred că nu e cazul să revenim la acele protocoale care s-au semnat anul trecut și despre care am vorbit suficient. Au fost niște pași – consider în continuare – au fost niște pași bineveniți pentru a dezgheța puțin apele și a crea o platformă de mai multă încredere pentru a avansa. În ultima perioadă, dacă ne referim la jumătatea anului 2018, văd că totuși acest progres care se cristaliza cât de puțin nu avansează, nu este vizibil. Oricum, transnistrenii insistă pe elemente care nu pot fi acceptate de Chișinău, care ar leza suveranitatea Republicii Moldova, ar crea aspecte noi, suplimentare de așa-numită statalitate pentru republica inexistentă transnistreană, cum o numesc ei acolo și cred că și climatul internațional, și instabilitatea pe care o vedem în regiune este raportată și pe relația Chișinău-Tiraspol.”

Europa Liberă: S-a dat în exploatare podul de la Gura Bâcului-Bâcioc, dar acolo Tiraspolul a pus controlul său și multă lume se întreabă: eforturile s-au soldat cu ce? Cu faptul că administrația tiraspoleană stăpânește și acest punct?

Eugen Carpov: „Ar fi fost naiv din partea autorităților din Chișinău să creadă că, dacă ajungem la decizia de deschidere a podului, cei din Transnistria nu vor instala infrastructura de control, așa cum o au la toate celelalte puncte de control, pentru că asta ar fi fost un precedent, o portiță deschisă pentru ca în continuare să se meargă pe calea lichidării tuturor punctelor, pentru că am fi demonstrat că de ele nu este nevoie, ele nu sunt necesare.”

Europa Liberă: Deci, acum nu mai poate fi vorba despre lichidarea acestor puncte? Și ele-s 14.

Eugen Carpov: „Eu eram convins că, dacă se deschide podul, automat structurile din Tiraspol au să instaleze acele vagoane cu așa-numiți grăniceri, milițieni și tot felul de alte structuri.”

Europa Liberă: Vameși…

Eugen Carpov: „Da. Deci, noi cu asta ne-am confruntat. Evident că este o altă încălcare strigătoare la cer, pentru că toate acordurile…”

Europa Liberă: Și asta pe fundalul rezultatelor despre care se vorbește că se înregistrează?

Eugen Carpov: „Sigur! Deci, fiecare monedă are două părți, din păcate, în situația noastră și dacă noi încercăm, cei de la Chișinău, să ne orientăm pe partea pozitivă a monedei, Tiraspolul, fiind de altă parte a Nistrului, încearcă să vadă cealaltă parte și să capitalizeze; mai mult decât atât, dacă sunt absolut ilegale toate punctele de trecere controlate de către transnistreni, dar era un număr deja prestabili, acum ei au mai adăugat unul, adică au mers și mai departe – în loc să le reducă pe cele care există, ei au mai completat lista cu încă un punct de trecere. Este grav și asta demonstrează că lucrurile nu sunt atât de simple cum au încercat să creadă unii anul trecut.”

Europa Liberă: Și atunci, sunt justificate sau nu declarațiile pe care le fac cei din societatea civilă precum că s-au trecut anumite linii roșii și că Chișinăul mai degrabă face cedări în favoarea regiunii transnistrene, decât să obțină o reintegrare a celor două maluri ale Nistrului?

Eugen Carpov: „Eu cred că sunt justificate eforturile pe care le-au întreprins structurile – Biroul de Reintegrare și alte structuri –, care le-au întreprins pe parcursul anului trecut și care s-au soldat cu acele protocoale. Eu nu cred că în protocoalele respective s-au depășit liniile roșii, cred că acesta a fost un test – noi am încercat să soluționăm anumite probleme, care au avut un profund caracter umanitar, social, chiar dacă era vorba despre diplomele elevilor din stânga Nistrului, sau telefonie, sau problema fermierilor din raionul Dubăsari…”

Europa Liberă: Plăcuțele de înmatriculare…

Eugen Carpov: „Și restul. Dar ca și pachet, a fost un pachet rezonabil pentru Chișinău. Noi, având această posibilitate să avansăm, cred că nu am putut să nu mergem înainte, dar totodată asta a fost un test, un test că chiar și atunci când lucrurile sunt clare, evidente că putem avansa pentru ca să îmbunătățim viața oamenilor de pe cele două maluri și să ne apropiem, Tiraspolul urzește o agendă paralelă. Deci, de fiecare dată încearcă să vină ulterior cu precondiții, pretenții, alte elemente care să îi plaseze într-o altă lumină. Deci, trebuie să fim atenți la jocul acesta Tiraspol-Chișinău, Tiraspol-Moscova în raport cu Chișinăul și să mai adaptăm tactica noastră de a negocia.”

XS
SM
MD
LG