Linkuri accesibilitate

Amenințarea externă și celelalte două metode folosite de Dragnea


Liderul PSD, Liviu Dragnea

Liderul PSD este un entuziast al folosirii pericolului extern atunci când se consideră slăbit.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, se află într-o situație complicată, chiar dacă pe moment a reușit să-și mențină majoritatea în interiorul partidului. Credibilitatea lui în sondajele de opinie rămâne la cote scăzute de aproape un an și, între timp, mai mulți membri de elită ai social-democraților au început să vorbească despre panta descendentă pe care s-a așezat PSD și despre prim-ministra Viorica Dăncilă, care a ajuns personaj în bancurile românilor.

În apărarea lui, Liviu Dragnea folosește mai multe metode: (i) pentru electoratul partidului și pentru cei care ar putea fi atrași de partea PSD, liderul acestui partid folosește, „amenințarea externă”, un instrument clasic de propaganda politică pentru fruntașii politici aflați în dificultate. Liviu Dragnea, care spunea anul trecut că „totul pleacă de la omul de afaceri George Soros” și care a încercat să dea vina de filantropul american inclusiv pentru ceea ce s-a întâmplat la protestele din 10 august, tocmai a declarat că există „mize politice externe” pentru ca guvernul actual să fie dat jos înainte ca România să preia președinția rotativă a Uniunii Europene, deci înainte de 1 ianuarie 2019.

Dragnea susține că ar fi vorba despre o „ofensivă” de anvergură a popularilor europeni, care vor să se răzbune pe votul dat împotriva Ungariei în Parlamentul European, după ce acest for a adoptat acum două săptămâni o rezoluție prin care începe procedura de punere în practică a Articolului 7 al Tratatului Uniunii, prin care Budapesta și-ar putea pierde dreptul de vot în Consiliul Uniunii Europene. Liviu Dragnea este un entuziast al folosirii pericolului extern atunci când se consideră slăbit. Nu demult AmCham, Camera de Comerț Americană din România, a fost nevoită să respingă declarațiile liderului PSD, după ce acesta a spus că mai multe companii străine finanțează mișcări precum #Rezist. Reprezentanții investitorilor americani au explicat că acuzațiile de acest fel „erodează încrederea în climatul investițional și alimentează fenomenul de emigrare”.

Dincolo de apărarea prin propagandă, Dragnea este nevoit să găsească și alte pârghii pentru a se menține la vârful PSD. Așa că, folosește (ii) formula clasică pentru a atrage de partea lui cât mai mulți lideri de organizații județene: aceea de a le oferi fonduri de la bugetul de stat pentru diferite lucrări administrative, care ulterior, în campania electorală vor fi puse pe lista realizărilor Consiliului județean. Apoi, (iii) baronii sau ceilalți amici politici care-i contestă poziția sau care ar fi înclinați să-i retragă susținerea sunt ademeniți cu funcții sau șantajați cu posibilitatea de a le pierde pe cele existente. Liviu Dragnea a acționat destul de rapid și l-a întors, de pildă, din drum pe Nicolae Bădălău, baron de Giurgiu.

Ministrul Justiției ar fi refuzat să-și pună semnătura pe ordonanța privind grațierea și amnistia, de aceea ar fi căzut în dizgrație...

În același timp i-a atras chiar azi atenția lui Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE, că funcția de președinte al Senatului o are fiindcă i-a fost cedată de PSD. De asemenea, ministrul Justiției a fost avertizat că se află pe lista miniștrilor susținuți de social-democrați, chiar dacă el este un tehnocrat. Ministrul Justiției, potrivit unor surse din presa centrală, ar fi refuzat să-și pună semnătura pe ordonanța privind grațierea și amnistia, de aceea ar fi căzut în dizgrație.

Așadar, liderul PSD, are o strategie de apărare destul de clară, prin care vrea să se salveze în ochii votanților prin aruncarea responsabilității pentru scandalurile interne asupra așa ziselor „forțe din afară” și, în același timp, Liviu Dragnea încearcă să-și conserve puterea cu ajutorul fruntașilor de partid, care la rândul lor au nevoie de fonduri și de funcții.

XS
SM
MD
LG